Această pagină nu a fost verificată
1 FEBRUARIE 1939
TURNUL DE VEGHERE
39
nu pot opri lucrarea de mărturie și aceasta nu se va opri până nu va fi terminată și până când Dumnezeu va permite să fie oprită. Așa după cum Iehova Dumnezeu a vorbit lui Iosua și celorlalți izraeliți, tot așa vorbește și acum poporului Său credincios de pe pământ, când acesta înfruntă dușmanul: „Nu te îngrozi și nu te înspăimânta pentru că Domnul, Dumnezeul tău este cu tine oriunde vei merge”. Astăzi, lupta este în curs, iar cei credincioși, cu un mare curaj, proclamă laudele lui Iehova și se sprijină pe promisiunile lui Iehova, știind bine că „bătălia nu este a omului, ci a lui Dumnezeu”. Faptele de mai sus bine cunoscute, care au fost experiențate de mulți martori ai lui Iehova în trecutul recent, dovedesc totodată că drama profetică a cărții „Iosua”, privind oastea care trece Iordanul, și-a avut începutul spre împlinire în anul 1919 și își continuă cursul împlinirii până în zilele acestea.
ÎNCEPUTUL ÎMPLINIRII
20 Întemnițarea unor servi ai Domnului în anul 1918, a semănat frica în mințile multora. În primăvara anului 1919, cei întemnițați au fost eliberați, iar poporul Domnului a început să capete mai mult curaj. Porunca dată prin Iosua, a fost asemănătoare cu cea dată în anul 1919 de către Mai Marele Iosua, Isus Christos, care spune: „atunci, Iosua a poruncit căpeteniilor poporului, spunând: treceți prin tabără și iată ce să porunciți poporului: pregătiți-vă merinde, căci peste trei zile veți trece Iordanul acesta, ca să mergeți să luați în stăpânire țara pe care Domnul Dumnezeul vostru v-o dă în stăpânire” (Iosua 1:10,11).
21 Pregătirea hranei este necesară pentru o călătorie sau activitate continuă. Era în anul 1919, când a început activitatea de pregătire pentru publicarea unei reviste și a altor publicații și pentru clădirea organizației de serviciu, iar aceasta a durat timp de trei ani, până în anul 1922, când organizația vizibilă a Domnului Dumnezeu era pe un drum bun, înaintând în lucrarea de mărturie ce creștea. Cu toate acestea, în timpul acelei perioade trebuia făcută multă muncă de pregătire și acea muncă a fost îndeplinită. Hrana spirituală era necesară, iar Domnul s-a îngrijit de ea; servii Săi, având mințile luminate de scopurile descoperite ale lui Dumnezeu, au arătat un zel mai mare în lucrarea încredințată lor.
22 În împlinirea tabloului profetic, fiecare dintre cei care au făcut legământ pentru a face voia lui Dumnezeu și care au rămas credincioși până la venirea Domnului la Templu, primind judecata favorabilă a Domnului, trebuie să meargă mai departe și să facă lucrarea Împărăției. Cele „trei zile” menționate de Iosua, corespund celor trei ani în împlinirea profeției, din anul 1919 și până în anul 1922. Versetele 12-18, din primul capitol al cărții „Iosua”, arată că nu trebuie să existe o slăbire a mâinilor, ci lucrarea trebuie făcută cu energie. Lucrătorii credincioși care au început „lucrarea Ilie”,
trebuie să meargă acum în serviciu și să îndeplinească „lucrarea Elisei”. Nimeni din rămășiță nu poate fi scutit de la acest serviciu. Nimeni nu se poate odihni pe laurii trecutului și să zică: „eu mi-am făcut partea mea; lasă ca alții să-și facă partea acum”, ci toți trebuie în mod credincios să ia parte în această lucrare, împreună cu tovarășii lor. Nimeni nu poate angaja un înlocuitor ca să lucreze pentru el, lăsând ca lucrarea lui să fie făcută de altcineva, ci el însuși trebuie să lucreze. Cei care încearcă un astfel de mod de a se sustrage sau refuză să îndeplinească această lucrare, au fost avertizați prin cuvintele spuse de către Moise: „fiți siguri că păcatul vostru vă va ajunge ” (Num. 32:19-23). Cei credincioși în serviciu, au auzit porunca lui Iosua și au ascultat. „Ei au răspuns lui Iosua, spunând: tot ce ne-ai poruncit, vom face și oriunde ne vei trimite, vom merge” (Iosua 1:16). Aceste cuvinte exprimă sentimentul drept al celui angajat în „lucrarea Elisei”, voind să lucreze și dorind să facă acest lucru în orice poziție în care el poate fi numit.
23 timpul „lucrării Elisei”, cei care și-au arătat dragostea lor pentru Dumnezeu și Împărăția Sa, au răspuns chemării de a merge mai departe în serviciu, precum izraeliții au răspuns lui Iosua: „așa cum l-am ascultat pe Moise în toate lucrurile, tot așa te vom asculta și pe tine; numai Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine, așa cum a fost cu Moise” (Iosua 1:17).
24 Profeția a indicat că vor fi câțiva fricoși care vor deveni rebeli, iar faptele arată că unii au fost fricoși sau indiferenți și s-au răzvrătit împotriva poruncilor Domnului; referitor la aceasta este scris: „oricine va fi cel care se răzvrătește împotriva poruncii tale și nu te ascultă în tot ce îi poruncești, să fie pedepsit cu moartea; numai întărește-te și fi curajos” (Iosua 1:18).
25 Cei din „periodul Elisei”, care au fost fricoși și indiferenți, răzvrătindu-se, au fost scoși afară. Cei credincioși nu au avut timp și nici nu au fost dispuși să-i plângă pe cei care au căzut, ci ei au consimțit cu bucurie în judecata Domnului de scoatere afară a celor necredincioși. Credincioșii și- au spus unul altuia și continuă să spună: „numai Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine (...) de aceea, fi tare și curajos”. Aceste cuvinte au fost spuse mai dinainte celor care au fost plini de credință, încredere și curaj și care și-au menținut integritatea față de Dumnezeu, făcând „lucrarea Elisei”. Așa după cum au mers înainte în „lucrarea Ilie”, ei au continuat să meargă înainte și în lucrarea de mărturie din „periodul Elisei”, iar lor li s-a dat înțelegerea și aprecierea lucrării în care ei sunt angajați, știind că aceasta are de a face cu justificarea Numelui lui Iehova. Domnul le-a luminat mințile și le-a arătat că aceste tablouri profetice sunt drame ale justificării.
