900 de modificări
Pagină:Drama-of-vindication-part-I-1939.djvu/11: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
→Neverificat: Pagină nouă: {{raw:data:ai|3|1 FEBRUARIE 1939|TURNUL DE VEGHERE|43|}} {{raw:data:c |{{raw:data:p|c|țara” (Iosua 2:2). Acei străjeri care au făcut acel raport, au reprezentat pe religioni...
(→Neverificat: Pagină nouă: {{raw:data:ai|3|1 FEBRUARIE 1939|TURNUL DE VEGHERE|43|}} {{raw:data:c |{{raw:data:p|c|țara” (Iosua 2:2). Acei străjeri care au făcut acel raport, au reprezentat pe religioni...) |
(Nicio diferență)
|
Versiunea de la data 7 noiembrie 2020 08:51
Această pagină nu a fost verificată
1 FEBRUARIE 1939
TURNUL DE VEGHERE
43
țara” (Iosua 2:2). Acei străjeri care au făcut acel raport, au reprezentat pe religioniștii „creștinătății” de azi, care formează clerul și care stau de pază pentru a veghea ca nimeni să nu le invadeze teritoriul, să nu-i demaște și să nu se opună îngrădirilor pe care ei le-au așezat în jurul oilor captive. Cu toate acestea, în loc să intre ei înșiși cu îndrăzneală în acțiune, raportează conducătorilor politici și îi conving să intre în acțiune, să îi lovească și să îi rănească pe martorii Domnului. Experiențele repetate ale martorilor lui Iehova în teritoriul „creștinătății”, se potrivesc exact acestei părți a tabloului profetic prezentat aici. Religioniștii aceștia nu au la inimă interesele oamenilor, ci ei caută satisfacerea intereselor lor egoiste și au grijă ca atât cât stă în puterea lor, oamenii să fie ținuți în necunoștință cu privire la ceea ce fac ei și de faptul că martorii lui Iehova sunt îndepărtați de ei și sunt persecutați, pentru că merg și spun oamenilor adevărul.
38 Conducătorii politici ai cetății au acționat imediat. „Împăratul Ierihonului a trimis la Rahav să-i spună: scoate afară pe bărbații care au venit la tine, care au intrat în casa ta, căci au venit să cerceteze toată țara” (Iosua 2:3). La fel și astăzi, clerul sau conducătorii religioși, speră ca autoritățile politice să oblige pe ionadabi să se supună și să depună mărturie în tribunale împotriva martorilor lui Iehova, ca să poată rezulta pentru martorii lui Iehova durere sau pagubă. Dacă ar fi fost neascultătoare față de porunca dată de autorități, care a fost făcută de cunoscut de către funcționarii superiori care acționau la sfatul preoților religioși, pentru Rahav putea să fie, mai târziu, destul de periculos. Ei ar fi putut să o acuze de ascunderea dușmanilor. Dar Rahav, fără îndoială, a socotit că dacă predă pe cele două iscoade în mâinile funcționarilor, aceasta ar fi avut drept rezultat moartea lor și aceasta n-ar fi salvat Ierihonul de la cădere, în timp ce, primind pe cele două iscoade și acordându-le protecție, ar arăta credință în Iehova Dumnezeu, singurul care-i putea veni în ajutor. Ea a acționat după cum a afirmat Isus cu privire la străinii care fac bine Domnului, când a spus: „am fost străin și totuși voi M-ați primit” de dragul Numelui lui Dumnezeu și din cauza bunăvoinței voastre față de Dumnezeu (Mat. 25:34,35).
39 Rahav și-a arătat credința în Dumnezeu, la fel cum ionadabii sau „alte oi” își arată astăzi credința în Iehova și în Domnul Isus Christos. „Și femeia a luat pe cei doi bărbați, i-a ascuns și a zis: da, bărbații aceștia au venit la mine, dar nu știam de unde sunt” (Iosua 2:4). Rahav a considerat aprobarea lui Dumnezeu mult mai de dorit decât a avea aprobarea împăratului Ierihonului. Ea și-a arătat teama față de Dumnezeu și nici o frică față de oameni. Comportamentul ei a fost
aprobat de Domnul, așa după cum lucrul acesta este consemnat în Scriptură: „tot așa, curva Rahav: n-a fost ea îndreptățită prin fapte, atunci când a primit pe soli și i-a scos afară pe altă cale?” (Iac. 2:25). Credința sa a fost plăcută Domnului și pentru aceasta El a considerat-o dreaptă (Evr. 3:11). Astfel este arătat că, pentru ocrotire, credința în Dumnezeu este esențială.
40 Comentatorii religioși au luat drept subiect de discuție Cuvântul lui Dumnezeu privitor la Rahav. Argumentul lor este că buna morală și supunerea față de legile țării, cereau ca Rahav să spună funcționarilor regelui starea exactă a faptelor, deși aceasta putea rezulta în moartea celor doi bărbați. Aceasta arată că astfel de critici, sunt ori ignoranți ai Scripturii ori, din motive egoiste, vin cu astfel de argumente, dorind să pară că sprijină buna morală și legile țării, indiferent de ce poate spune Dumnezeu, pentru ca ei, predicatorii, să poată avea o bună reputație printre oameni. Dacă Rahav ar fi urmat calea însemnată de religioniști, ea ar fi arătat propriul său egoism și dorința sa de a-și salva propriul cap cu prețul vieților celor doi oameni care Îl reprezentau pe Iehova. În loc de aceasta, ea a arătat credință în puterea Dumnezeului Cel Atotputernic. Rahav nu a fost trădătoarea celor care i-au adus informații și sfaturi bune. La fel și cei care formează astăzi „mulțimea mare”, refuză să trădeze pe trimișii Domnului în mâinile dușmanului și astfel să producă o pagubă lucrării de mărturie a Împărăției. Adevărații ionadabi își arată credința în Dumnezeu, știind că El va aduce întotdeauna ceea ce este mai bun și de aceea ei se încred în El, știind tot timpul că dacă ei fac bine martorilor Domnului, ei fac bine Domnului însuși. Astfel de oameni credincioși, par în ochii celorlalți „ca înșelători, și totuși adevărați” față de Dumnezeu și scopul Său drept (2Corinteni 6:8).
41 Apoi, seara s-a așternut peste cetatea Ierihon, deoarece Rahav a menționat că era „timpul închiderii porții”. Ea a refuzat să se supună dușmanilor lui Dumnezeu, la fel ca și cei din „marea mulțime”, care refuză să dea ajutor persecutorilor martorilor lui Iehova. Rahav și-a folosit istețimea și mintea și i-a ajutat pe cei doi bărbați să scape și de aceea ea a spus funcționarilor lucrul care îi va abate să le descopere urma (versetul 5). Anticipând venirea funcționarilor care vor percheziționa casa, ea le-a dat drumul înăuntru fără a face vreo obiecție și apoi a vorbit cu aceștia, ascunzând iscoadele. „Dar ea îi suise pe acoperiș și-i ascunsese sub niște mănunchiuri de in, pe care le întinsese pe acoperiș” (Iosua 2:6). Acoperișurile caselor în acel ținut erau plate și casa lui Rahav aflându-se cel mai sus, pe zidul cetății, îi ridica
