Pagină:Drama-of-vindication-part-V-1939.djvu/8

Probabil că această repetiție zilnică i-a expus pe israeliți la ridiculizarea și reproșul acelora care se aflau pe zidurile Ierihonului și îi priveau. Acesta a fost o adevărată încercare a credinței israeliților, dar ei, crezând că Iehova îi poruncise lui Iosua, care îi îndrumase să procedeze astfel, au mers înainte, ascultând de instrucțiuni cu fidelitate și cu minuțiozidate. După primul înconjur, ei nu au considerat că acest lucru este suficient și nu au refuzat să îl repete. Bineînțeles că Iehova ar fi putut dărâma zidurile după primul înconjur; însă aici, din nou, este văzut ca ținând dușmanul și ziua apropiată a distrugerii pe loc din propriile sale motive înțelepte. Această întârziere aparentă a fost, de asemenea, o încercare și pentru Rahav și pentru cei din gospodăria ei, deoarece ei au continuat să atârne sfoara stacojie și i-au privit de la ferestrele casei lor pe israeliții care mărșăluiau, neștiind ce înseamnă aceasta. Tot așa și martorii lui Iehova au înconjurat Ierihonul antitipic timp de mai mulți ani, răspândind mesajul, iar activitățile lor le-au adus reproșuri din partea Ierihoniților din zilele noastre, aceasta fiind o adevărată încercare a credinței martorilor lui Iehova, iar unii dintre cei care s-au alăturat marșului au pierdut în această încercare. Dar cei cu adevărat credincioși au mers mai departe, ascultători și veseli. În același timp, tovarășii lor, Jonadabii, au fost supuși încercării de credință în timp ce priveau și așteptau.