Pagină:Drama-of-vindication-part-I-1939.djvu/9

1 FEBRUARIE 1939

TURNUL DE VEGHE

41

Isus este autoritatea pentru afirmația potrivit căreia „Creștinătatea” este produsul Diavolului și pentru judecata lui Iehova scrisă împotriva „Creștinătății”, că ea trebuie să fie înjosită, adânc „umilită” și nimicită, ceea ce reprezintă însemnătatea numelui „Canaanit”.

³⁰ Cetatea Ierihon trebuia să fie prima cetate a Canaanului dată de către Iehova în mâinile lui Iosua, comandantul Său care conducea oastea lui Israel. De aceea, aceasta trebuia oferită lui Iehova ca primele roade ale Canaanului. Izraeliții puteau să lase alte cetăți să rămână în picioare, nu însă și Ierihonul. El trebuia să cadă (Deut. 6:10,11). În mod asemănător, nu este nici o posibilitate pentru „Creștinătate” să rămână în picioare. Ca Ierihonul, ea trebuie nimicită complet. La Armaghedon, „Creștinătatea” este prima țintă de atac a Domnului, după cum arată multe dintre Scripturi. Armatele Sale o vor distruge prima dată și ea nu va mai fi niciodată restaurată sau reînviată. Asemenea unui lucru devotat, acesta este un lucru blestemat și trebuie să fie nimicit complet. (Lev. 27:28,29).

³¹ Acum, cu privire la îndeplinirea acelei părți a ilustrației referitoare la „cei doi bărbați”. Ei i-au reprezentat pe martorii lui Iehova, care cercetează țara, Ierihonul modern, „Creștinătatea”. Aceasta este împlinit prin faptul că Iehova le explică în Cuvântul Său privitor la organizația lui Satan, că religia formează partea cea mai importantă din aceasta, prin care oamenii sunt ținuți împreună în supunere. Martorii lui Iehova, prin studierea profețiilor descoperite și prin compararea lor cu faptele fizice ale istoriei, precum și cu faptele prezente, discern împlinirea și înțelegerea profețiilor și astfel ei sunt încurajați, iar speranța lor s-a întărit spre a putea înainta. Un asemenea discernământ, în special al organizației inamice, a început să fie făcut de cunoscut de Domnul pentru poporul Său, prin intermediul Turnului de Veghe, încă din 1921. Rețineți aici articolul despre Iosua 1:9, „Fii cu mult curaj”, paginile 90 și 91, unde „organizația Diavolului” a fost menționată pentru prima dată. Împotrivirea organizației lui Satan față de regatul lui Dumnezeu, a fost clarificată încă și mai mult, atunci când Domnul Isus, prin publicația Turnul de Veghe, a descoperit și a făcut să fie publicat în Martie 1925, articolul numit „Nașterea națiunii”. În anul 1926, a fost publicată cartea Eliberare prin care Domnul a dat poporului Său o viziune clară asupra organizației lui Satan, iar în anul 1929 a apărut cartea Profeție, cu o expunere mai detaliată a organizației lui Satan. De atunci, lucrarea de „spionaj” a fost continuată de acei credincioși devotați lui Dumnezeu și Regatului Său. Cuvântul „spion“ (după evrei) tradus în mod literal, înseamnă „a merge de-a lungul”, adică a face o recunoaștere. În timpul anilor menționați mai sus, martorii lui Iehova, care au fost ilustrați de cei doi oameni pe care Iosua i-a trimis să

spioneze țara, au făcut multă recunoaște în serviciul lui Dumnezeu, ei fiind trimiși în mijlocul organizației vizibile a lui Satan și intrând în comunicare cu oamenii, să stabilească care este poziția lor cu privire la Iehova și regatul Său sub Christos și atitudinea lor față de lume, precum și față de martorii Domnului. Acum, când noi relatăm modul în care Domnul și-a condus poporul în ultimii cincisprezece ani, putem observa cum a ilustrat Dumnezeu cursul acțiunii lor cu mult timp în urmă și cum și-a determinat poporul să meargă acolo, fără a cunoaște în momentul acela de ce procedau așa. Începând cu anul 1919, cu ajutorul lui Iehova și a lui Christos Isus, slujitorii săi credincioși de pe pământ au continuat lucrul, având încredere deplină în Domnul și cunoscând bine faptul că potivit promisiunii sale, el care le dirijează căile, va continua să procedeze la fel, să îi călăuzească și să-i protejeze; nu a contat pentru ei dacă știau sau nu de ce fac lucrarea, precum și ce însemna ea în acel timp, dar tot ce a fost necesar a fost ca ei să știe că erau îndrumați de Domnul și, prin urmare, acționau conform voinței Lui.

RAHAV

³² Ascultând porunca primită de la Iosua, cei doi spioni s-au dus și „au ajuns în casa unei prostituate, numită Rahav și s-au cazat acolo”. Evident că acolo nu existau hoteluri disponibile, în care se puteau caza, pentru a găsi un loc unde să doarmă și să se odihnească, în timp ce își continuau investigațiile. În afară de alte concluzii, noi trebuie să cunoaștem că Iehova i-a condus pe cei doi bărbați în casa lui Rahav pentru a face o ilustrație sau o parte a dramei profetice, prevestind astfel scopul Său. Din această cauză, nu există motiv să căutăm vină sau să criticăm pe acei oameni, sau pe Rahav sau pe altcineva, în legătură cu aceasta.

³³ Femeia Rahav, datorită căii sale de acțiune, era o persoană cu o reputație proastă și pentru cei doi bărbați, a intra în casa ei însemna fără îndoială o probă asupra lor; dar ei , se supunea instrucțiunilor, fiind dispuși să meargă acolo unde au fost trimiși. Fără îndoială că în Ierihon au existat multe case de prostituție, dar Iehova i-a condus pe cei doi bărbați în cea de pe zidul cetății, unde era situată casa lui Rahav și a făcut-o din motive bine cunoscute Lui. Martorilor lui Iehova, înaintând în lucrare, le-a fost probată atât credința lor în Dumnezeu, cât și dorința lor de a se supune instrucțiunilor, de a merge la clasa aceea de persoane, care sunt mai puțin populare decât altele în această lume, chiar și în locuri locuite de persoane cu o reputație proastă și de a duce mesajul unor oameni, neavând o reputație prea bună. Întrucât Isus s-a lipsit de reputație, martorii săi credincioși nu se opresc să ia în considerare reputația lor. Iona a avut și el parte de o asemenea încercare, atunci când a trebuit să ducă mesajul la Ninive. Prostituatele nu sunt