Această pagină nu a fost verificată
15 „Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea lui era înfricoșătoare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele erau de argint; pântecele și coapsele îi erau de aramă; fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier și de lut. Tu te uitai la el, și s-a dezlipit o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier și de lut ale chipului și le-a făcut bucăți. Atunci fierul, lutul, arama, argintul și aurul s-au sfărâmat împreună și s-au făcut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul și nici urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra, care sfărâmase chipul, s-a făzut un munte mare și a umplut tot pământul.”
16 „Iată visul. Acum vom spune și tâlcuirea înaintea împăratului. Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți-a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. El ți-a dat în mâini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului, și te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu ești capul de aur! După tine, se va ridica o altă împărăție, mai neînsemnată decât a ta; apoi o a treia, care va fi de aramă și stăpâni peste tot pământul. Va fi o a patra împărăție, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă și rupe totul, și ea va sfărâma și va rupe totul, ca fierul care face totul bucăți. Și după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fier, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai așa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. Și după cum degetele de la picioare erau parte de fier și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpândă. Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul”
17 „Dar în vremea acestor împărați, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție, care nu va fi nimicită nici o dată și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma și va nimici toate acele împărății, și ea însăși va dăinui veșnic. Aceasta înseamnă piatra, pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mâini, și care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul și aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci de cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat și tâlcuirea lui este temeinică.” - Daniel 2:31-45.
18 Timp de muți ani, cei care Îl iubesc pe Dumnezeu au căutat o înțelegere a profețiilor, în special a celor scrise de Daniel și Ezechiel. După cum arată Scriptura, Dumnezeu nu și-a arătat niciodată nemulțumirea față de aceste străduințe. Însă nu ar trebui să ne așteptăm că Dumnezeu va permite înțelegerea acestor profeții înainte de timpul său stabilit. Bărbații sfinți din vechime care au profețit despre scopul lui Dumnezeu cu privire la la eliberarea omenirii, au căutat cu sârguință să înțeleagă semnificația a ceea ce au scris. Chiar și îngerii au dorit să privească și să aibă o înțelegere despre aceasta. Dumnezeu nu și-a arătat nemulțumirea față de eforturile celor care s-au străduit să înțeleagă, însă în timpul stabilit de Dumnezeu pentru a dezvălui secretele Sale nu sosise încă. și nici nu ar fi deloc nepotrivit pentru oricine este devotat lui Dumnezeu să caute cu sârguință să cunoască înțelegerea cuvântului lui Dumnezeu în orice timp. Această observație se face aici pentru a sublinia faptul că o profeție poate fi înțeleasă de oameni numai la timpul stabilit de Dumnezeu.
19 Cu mai mult de cinzeci de creștini cu inimă sinceră, care se numeau adventiști, au publicat o interpretare a profeției lui Daniel mai sus menționate, care în esență arată că acel chip înfricoșător pe care l-a văzut Daniel a reprezentat puterile mondiale care s-au succedat, și anume: Babilonul, Medo-Persia, Grecia și Roma; capul de aur al chipului a reprezentat Babilonul, pieptul de argint a reprezentat sau ilustrat Imperiul Medo-Persan, arama (tradus greșit alamă) a ilustrat puterea mondială a Greciei, iar fluierele picioarelor de fier au ilustrat puterea mondială a Romei păgâne; iar picioarele, parte de fier, parte de lut, au ilustrat Roma Papală sau ceea ce se numește „Sfântul Imperiu Roman”, Publicațiile Turnului de Veghere neavând o explicație mai bună, practic au adoptat interpretarea de mai sus, Există însă câteva motive bune pentru care interpretarea de mai sus a profeției nu este corectă, și anume:
20 (1) Adevărata semnificație a chipului înfricoșător nu putea fi înțeleasă de nici unul dintre cei pe care Daniel i-a reprezentat, decât după venirea Domnului la templul Său. Interpretarea de mai sus fiind făcută cu mult timp înainte de venirea Domnului la templul Său este foarte puțin probabil că ar fi corectă. Aceasta însă nu înseamnă că ar trebui să criticăm pe cei care au interpretat profeția în acest fel. Fără îndoială, ei au fost plăcuți lui Dumnezeu deoarece ei au căutat adevărul. Profeția lui Daniel spune: „Însă dacă mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înțelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei.” Și citim mai departe că „Dumnezeul cerurilor descoperă secretele despre ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă”. (Daniel 2:28,30) Aceste „zile din urmă” trebuie să se refere la „ziua Domnului”, care înseamnă timpul de la care Dumnezeu pune pe Regele Său oe muntele sfânt Sion. (Psalmii 2:6) Acest eveniment a avut loc în anul 1914 și cu siguranță nu putea exista o înțelegere decât după acest timp. După ce Domnul a venit la templul Său în 1918 au început unșii săi să aibă o mai bună înțelegere a profețiilor, deoarece templul din cer s-a deschis. (Apocapilsa 11:19) Din moment ce Daniel spune că vedenia sau profeția descoperă ceea ce va fi „în zilele din urmă”, atunci aceasta trebuie să însemne că Dumnezeu a intenționat să dea poporului Său, reprezentat de Daniel, o înțelegere a chipului în „zilele din urmă” și nu înainte.
