Această pagină nu a fost verificată
302
TURNUL DE VEGHE
Brooklyn, N.Y.
așa va fi și venirea Fiului omului”. (Mat. 24:27) Îngerii lui Dumnezeu au oprit violența războiului în 1918. Atunci a apărut ofițerul șef al lui Iehova să dea ordine sau poruncă „celor patru îngeri”, adică celor care păzesc fiecare parte a pământului.
Acești îngeri au fost însărcinați să „aducă vătămare pământului și mării”. În mod evident, această însărcinare se referă la marea și finala bătălie. Puternicul ofițer al lui Iehova poruncește îngerilor astfel însărcinați să „nu rănească pământul, nici marea, nici copacii, până când nu vom fi marcat pe slujitorii Dumnezeului nostru pe fruntea lor”. (7:3) Scopul principal al aparentei întârzieri a Armaghedonului este anunțat a fi acela de a completa clasa slujitorului și de a o pecetlui cu pecete așezată în fruntea lor și trimisă să facă lucrarea pe care Dumnezeu i-a încredințat-o.
„Pământul” este simbolul popoarelor organizate în forme de guvernare conduse de creaturi vizibile și sub supravegherea unui stăpân invizibil. Este organizația oficială vizibilă a lui Satan. „Copacii” cresc din pământ și aici îi ilustrează pe oamenii proeminenți ai organizației lui Satan, care sunt cruzi, austeri și trufași și care se înalță și își trag hrana sau mijloacele de existență de la oameni. Ei sunt asemănați cu un dafin verde. (Ps. 37:35) Ei sunt exact opusul „copacilor dreptății”, care sunt plantația lui Iehova. (Isaia 61:3) Prin urmare, pentru că sunt copacii lui Satan, ei sunt marcați pentru a fi „vătămați” la timpul cuvenit al lui Dumnezeu.
Marea acoperă patru cincimi din pământ și, prin urmare, trebuie să reprezinte masele rasei umane care sunt înstrăinate de Dumnezeu și care hrănesc și susțin comerțul mondial. Organizația Diavolului călărește pe „mare” și asuprește oamenii. Acești copaci, care constituie agențiile vii ale organizației lui Satan, trebuie distruse la timpul potrivit lui Dumnezeu. Satan, în determinarea sa plină de răutate și violentă de a întoarce toată creația împotriva lui Dumnezeu, ar fi împins lucrarea spre distrugerea tuturor guvernelor pământului, inclusiv a oamenilor proeminenți de acolo și chiar a maselor. Scopul principal al lui Satan este să distrugă regatul lui Dumnezeu. Dacă ar fi continuat astfel, adunarea sfinților și lucrarea de mărturie ar fi întâmpinat obstacole foarte mari, dacă nu ar fi fost împiedicată de tot. Prin urmare, Iehova a scurtat ziua necazului „de dragul aleșilor săi”. (Mat. 24:21, 22) Când aleșii vor fi adunați, atunci cei patru îngeri vor elibera vânturile violenței care vor distruge complet organizația lui Satan. Forțele violente pe care le-a ridicat Satan vor fi atunci spre propria sa vătămare. „Căci au semănat vânt și vor culege furtună.” - Os. 8:7.
„Pecetea Dumnezeului celui viu”, aflată în posesia îngerului care vine din globul soarelui, trebuie să aibă de-a face cu legământul lui Dumnezeu. Geneza 17:10 și Romani 4:11 arată că tăierea împrejur a fost lăsată ca semn sau simbol sau pecete a legământului dintre Dumnezeu și Avraam. Marcajul de pe frunțile slujitorilor lui Dumnezeu ar fi un semn sau simbol al dreptății și
al aprobării lor de către Iehova în relația lor față de legământul prin sacrificiu. Toate cele douăsprezece triburi ale lui Israel erau în legământ cu Dumnezeu prin jertfa mielului pascal. La fel, toți israeliții născuți din spiritu, sau israeliți spirituali, din care urmează să fie luat slujitorul ales, sunt în legământ cu Iehova prin jertfa Mielului antitipic al lui Dumnezeu. Cei 144.000 sunt credincioși legământului și, prin urmare, primesc pecetea aprobării. Rămășiței credincioase, Dumnezeu îi dă o mai bună apreciere a acelui legământ și, ca semn al aprobării lor de către el, Dumnezeu îi aduce sub „veșmântul dreptății”, le dă „veșmintele salvării” (Isaia 61:10) și hainele de nuntă (Matei 22:11, 12) și astfel îi identifică cu organizația sa oficială. Acestora el le încredințează să-i facă lucrarea lui în a lua parte la serviciul intereselor regatului de pe pământ. Fruntea este locul proeminent care este văzut de toată lumea. Se observă că numele Babilonului este scris pe fruntea femeii ilustrată în Revelația 17.
Clasa rămășiței credincioase este marcată în mod proeminent pe frunte, pentru ca toți să cunoască și să observe o diferență la ei față de ceilalți din lume. Ei sunt harnici în a da mărturie despre numele lui Iehova și în a se îngriji de interesele regatului încredințate lor. Acești credincioși sunt aceia care sunt aduși în „legământul veșnic ...., chiar îndurările sigure ale lui David” (Isaia 55:3) și primesc revărsarea sau ungerea spiritului sfânt în ultimele zile. (Ioel 2:28, 29; Efeseni 1:13) Aceasta este ungerea spiritului sfânt pentru serviciul lui Dumnezeu.
Sfinții îngeri ai Domnului, însărcinați astfel să dezlănțuie vânturile care vor vătăma organizația lui Satan fac acest lucru la timpul cuvenit al lui Dumnezeu. Așa cum madianiții s-au luptat cu mult timp în urmă între ei și au fost urmăriți de Ghedeon și de cei 300 ai săi (Judecători 7 și 8), tot așa, la vremea potrivită, reprezentanții Diavolului se vor lupta între ei și vor fi urmăriți de armata Domnului până la nimicirea inamicului. Dar aceasta trebuie să aștepte până când clasa de slujitori este completată și pecetluită. Numărul total al celor pecetluiți este de 144.000 și trebuie să includă în mod necesar pe cei care au murit în credință înainte de venirea lui Cristos la templu și care au așteptat învierea. Semnul de aprobare al lui Dumnezeu asupra lor este arătat prin a lui trezire din moarte a lor, despre care Scripturile indică clar că a avut loc în 1918 d.Cr.
Rămășița de pe pământ a primit haina dreptății și locul în templu și li s-a dat o mai bună apreciere a regatului, iar zelul lor plin de iubire pentru aceasta este dovada pecetluirii lor. Toți sunt „israeliți spirituali” pentru că sunt națiunea aleasă de Dumnezeu și dreptul lor de a trăi este sub formă de creaturi spirituale. Faptul că cineva este israelit după trup nu ar folosi la nimic. (Ioan 6:63) Nici faptul că cineva este în legământ prin sacrificiu nu l-ar face eligibil. El trebuie să fie în legământ pentru regatul cerurilor și să fie în întregime devotat Domnului și apoi să primească aprobarea Domnului, simbolizată prin „pecete”.
Dintre israeliții naturali au fost douăsprezece triburi.
