Această pagină nu a fost verificată
1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
197
a publicat la Edinburgh, Scoția, prima sa ediție a „Sfânta Biblie constând din vechiul și noul legământ, tradus după Scrisoarea și Idiomele limbilor originale”. Redarea sa din Matei 24:3 folosește și cuvântul „prezență” și spune: „Și când stătea pe muntele Măslinilor, ucenicii s-au apropiat de el singuri, zicând: „Spune-ne, când vor fi acestea? și care este semnul prezenței tale și al sfârșitului deplin al veacului?” Să fie aici spus că în textul original grecesc al Scripturilor inspirate cuvântul parousía apare de 24 de ori.* În fiecare caz, traducerea doctorului Young redă acest Cuvânt grecesc „prezență”.
9 Zece ani mai târziu, în 1872, renumitul Joseph B. Rotherham a publicat la Londra, Anglia, traducerea sa intitulată „The New Testament Newly Translated and Critically Emphasised”. Și acesta folosește cuvântul „prezență” la Matei 24:3 și spune: „Șezând el pe Muntele Măslinilor, ucenicii s-au apropiat de el, zicându-i: Spune-ne când vor fi aceste lucruri: și care este semnul prezenței tale și încheierea veacului.”† Ca și a doctorului Young, traducerea lui Rotherham redă toate cele 24 de cazuri de parousía în mod uniform „prezență”. Astfel, în al treilea sfert al secolului trecut, găsim cel puțin două traduceri britanice și una americană ale Scripturilor care au atras atenția asupra doctrinei celei de-a doua prezențe a lui Cristos înainte ca aceasta să fie preluată de Russell, care a devenit primul editor al Turnului de veghe.
*Cele 24 de apariții ale parousía sunt la Matei 24:3, 27, 37, 39; 1 Corinteni 15:23; 16:17; 2 Corinteni 7:6, 7; 10:10; Filipeni 1:26; 2:12; 1 Tesaloniceni 2:19; 3:13; 4:15; 5:23; 2 Tesaloniceni 2:1, 8, 9; Iacov 5:7, 8; 2 Petru 1:16; 3:4, 12; 1 Ioan 2:28.
† Vezi Biblia Rotherham's The Emphasised, publicată acum de The Standard Publishing Company, Cincinnati, Ohio; drepturile de autor asigurate de el în 1897.
În primul an al acestui secol al XX-lea a fost publicată American Standard Version a Bibliei. În 2 Corinteni 10:10 și Filipeni 1:26 și 2:12 se redă parousía ca „prezență”, iar în toate celelalte 21 de cazuri ca „venire”, dar întotdeauna cu această notă de subsol: „Greacă, prezență”. Traducerea germană a lui Reinhardt îl redă „parusie”, iar într-o notă de subsol el spune că înseamnă „prezent sau a fi acolo”. Notele din traducerea franceză de la Lausanne îl redă „prezență”; la fel și notele de subsol ale traducerii Hispano-Americane Spaniole. Faptul că Revised Standard Version din 1946 nu urmează regula American Standard Version în ceea ce privește notele de subsol nu modifică sensul prezenței pe care Biblia îl încarcă în cuvântul parousía.* Ne propunem să arătăm acest lucru.
* Această versiune din 1946 a fost, fără îndoială, influențată de ceea ce arată Dr. Adolf Deissmann în „Lumina din Orientul Antic” referitor la vremea când Egiptul era condus de Ptolemei. La paginile 368, 369 spune despre parousía:
„Din perioada ptolemeică până în secolul al II-lea d.Cr., putem urmări cuvântul în Orient ca expresie tehnică pentru sosirea sau vizita regelui sau a împăratului. Parusia suveranului trebuie să fi fost ceva bine cunoscut chiar și poporului, după cum arată faptul că s-au cerut plăți speciale în natură și taxe pentru a acoperi costul parusiei, că în Grecia s-a socotit o nouă eră din parusia împăratului Hadrian, că peste tot în lume monede de advent au fost bătute după o paruousie a împăratului și că putem chiar să citam exemple de sacrificii de advent. Subiectul cotizațiilor și impozitelor parousiei în Egipt a fost tratat în detaliu de Wilcken. Cel mai vechi pasaj pe care îl menționează este în Flinders Petrie Papyrus II. 39 e, din secolul al III-lea î.Cr., unde, conform interpretării sale ingenioase, se notează contribuții pentru o coroană de aur care să fie prezentată regelui la parousia sa."
În Apocrypha parousía apare la 2 Macabei 8:12 și 15:21.
Faptul că sosirea sau vizita unui rege sau împărat a fost unul dintre semnificațiile tehnice ale parousía nu neagă sau infirmă faptul că în Sfintele Scripturi are sensul de prezență în ceea ce îl privește pe Cristos Isus. Pentru a arăta sensul cuvântului, contextul scriptural este mai puternic decât orice utilizare din afara papirusului a cuvântului într-un sens tehnic.
DE CE PREZENȚA SA TREBUIE SĂ FIE INVISIBILĂ
1 UNA dintre dovezile circumstanțiale că întoarcerea lui Cristos trebuie să fie în spirit și, prin urmare, invizibilă este acest fapt: așteptările repetate ale venirii și apariției lui în trup, vizibile cu ochiul uman liber, au fost întotdeauna dezamăgitoare. Una dintre cele mai recente dintre acestea este cea din 1917-1918. Primul Război Mondial atingea punctul culminant și, în ultima parte a anului 1917, când capturarea Ierusalimului de către armata britanică sub comanda generalului Allenby era la îndemână, opt dintre cei mai cunoscuți miniștri ai Angliei au publicat în presa londoneză un Manifest, intitulat „Semnificația orei". A fost republicat de alte ziare din Imperiul Britanic de atunci
și din întreaga lume.* Primele șase articole ale Manifestului scriau:
2 „UNU. Că actuala criză arată spre încheierea timpurilor națiunilor.
„DOI. Că Revelația Domnului nostru poate să fie așteptată în orice moment, când El se va manifesta la fel de evident ca și ucenicilor Săi în seara învierii Sale.
„TREI. Că biserica completată va fi dusă ca fiind „pentru totdeauna cu Domnul”.
„PATRU. Că Israelul va fi restaurat în propria sa
*Vezi revista Opinia Curentă din februarie 1918.
