Această pagină nu a fost verificată
TURNUL DE VEGHE
ȘI VESTITORUL PREZENȚEI LUI CRISTOS
VOL. LIV
15 Martie, 1933
No.6
SĂRBĂTOAREA LUI IEHOVA
1 Numele lui IEHOVA continuă să se extindă în mintea și inima rămășiței unse de pe pământ în timp ce el continuă să le descopere importanța supremă a numelui Său. Cândva, noi credeam că scopul principal al paștelui instituit în Egipt, ținerea acelui paște prin Cristos Isus și instituirea și celebrarea comemorării morții lui Cristos Isus, era să mărească importanța sacrificiului de răscumpărare, eliberarea membrilor corpului lui Cristos și eliberarea supremă a tuturor celor obedienți din omenire de robia păcatului și morții. Aceste adevăruri sunt prin urmare învățate, dar adevărul suprem învățat prin acestea este justificarea numelui lui Iehova. Scopul principal al trimiterii lui Moise în Egipt a fost să justifice numele lui Iehova. (2 Samuel 7:23) Toate doctrinele prețioase ale Scripturilor aparținând sacrificiului de răscumpărare, selecția și eliberarea bisericii și eliberarea și binecuvântarea lumii umane sunt incidentale față de justificarea numelui Celui Prea Înalt. Iehova l-a făcut pe profetul său să scrie în Cuvântul său declarația categorică că toată creația va ști că el este Atotputernicul Dumnezeu. Căderea conducătorului Egiptului a fost o ilustrație a căderii organizației lui Satan; iar aceasta o aduce Iehova pentru ca toți „să știe că tu, al cărui singur nume este IEHOVA, ești Cel Prea Înalt pe tot pământul”. - Psalmul 83:18
2 A venit încă un an când avem datoria protrivită și marele privilegiu al unșilor lui Iehova să celebreze comemorarea sărbătorii. Este de mare interes de a nota că exact acum 1900 de ani, Isus a celebrat ultima comemorare pascală și acum în anul acesta, 1933, este privilegiul rămășiței să țină această sărbătoare. Anul acesta, noi vom avea o apreciere mai profundă a privilegiului pentru că putem să vedem mai clar ca oricând înainte că justificarea completă a numelui lui Iehova este acum la îndemână. Domnul Iehova este puterea și cântecul rămășiței. Aceasta este ziua pe care a făcut-o Iehova pentru justificarea numelui Său, când cauza sa va prospera și când rămășița va ține sărbătoarea cu solemnitate și mare bucurie. - Isaia 12:4
3 Numele lui Iehova este cea mai mare comemorare dată pe pământ vreodată omului. „Acesta este numele meu pentru totdeauna și aceasta este comemorarea mea pentru toate generațiile.” (Exod 3:15) În mod expres, Iehova a trimis un înger din cer să-i declare numele oamenilor. Acel nume a fost rostit în mijlocul unui foc miraculos care învăluia un tufiș deșertic și totuși tufișul nu a fost făcut scrum. (Exod 3:2-5) Și foarte potrivită această circumstanță; pentru că numele era al celui care este „un foc mistuitor, chiar un Dumnezeu gelos”. (Deuteronomul 4:24) Înaintea acelui nume sfânt și comemorativ chiar și cel mai arogant și puternic conducător, Faraon, reprezentatul lui Satan, trebuie să se plece în umilire josnică și recunoaștere că Iehova este numele Singurului care este ATOTPUTERNIC și al cărui cuvânt este cu autoritate supremă și nu poate fi provocat sau împotrivit cu succes. Prima declarație a acelui nume a adus condițiile care au cerut o justificare devreme a ei. Justificarea completă al acelui nume comemorativ, în curând acum, va face ca el să fie prețuit pentru totdeauna în memoria celor ce trăiesc. „Numele tău, O Iehova, ține pentru totdeauna; numele tău comemorativ, pe tot parcursul generațiilor” - Psalmii 135:13, A.R.V.
4 Iehova nu doar că și-a dat numele pentru o comemorare, ci de asemenea a dat poporului său o zi particulară pentru comemorare. A fost ziua în care numele său a fost exaltat și în care a fost dată dovada dincolo de negare ulterioară că numele său are înțelesul a chiar ceea ce înseamnă. „Și această zi va fi pentru voi o comemorare și o veți ține ca o sărbătoare pentru Iehova: pe tot parcursul generațiilor tale o veți ține ca sărbătoare printr-o ordonanță pentru totdeauna.” (Exodul 12:14, A.R.V.) Secole după Moise, aceiași zi a marcat o nouă justificare a lui Iehova de către Singurul său fiu născut și iubit, Cristos Isus; prin urmare Fiul lui Dumnezeu a decretat ca acea zi să fie observată de către imitatorii lui devotați ca ziua comemorării. În ziua aceea puterile întunericului și răutății păreau că triumfă; dar defapt nu, pentru că Omul pe care Iehova în mod intenționat l-a pus pe pământ ca un răspuns la sfidarea lui Satan, și-a dovedit integritatea față de Dumnezeul și Tatăl său, chiar dacă în aparență Dumnezeu l-a ucis și el a fost constrâns să strige: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”
83
