Această pagină nu a fost verificată
15 Septembrie, 1947
Turnul de Veghe
277
ei să se poată supune acestei însărcinări dumnezeiești și să poată preda un raport acceptabil la sfârșitul lucrării.
9 Ce trebuie ei să facă? Să nu meargă acasă, să nu stea acasă, în timp ce călăii lui Dumnezeu sunt aproape, așteptând semnalul divin să intre în acțiune! Acum nu este momentul ca doar să vă bucurați de confortul de acasă sau de un loc plăcut într-o Sală a Regatului. Este timpul să ieșiți afară și prin mijlocul cetății, adică prin mijlocul Creștinătății. Acolo puneți-vă echipamentul de scris la lucru și faceți munca de a marca frunțile umane. Desigur, nu este o lucrare de a folosi o cerneală literală și de a pune un tau vizibil sau un semn în cruce pe frunțile persoanelor din întreaga Creștinătate. În zilele lui Ezechiel și în cei cinci ani care au mai rămas înainte de distrugerea teribilă a Ierusalimului, nimeni nu a făcut o asemenea marcare literală a frunților iudeilor în acea cetate. Dar Ezechiel a scris mesaje de la Dumnezeu către acea cetate; iar tovarășul său profet, Ieremia, acolo, la Ierusalim sau la Anatot, la doar trei mile nord-est de Ierusalim, a predicat locuitorilor și vizitatorilor săi până la sfârșitul a patruzeci de ani de asemenea lucrare de predicare, avertizându-i continuu cu privire la pustiirea acelei cetăți religioase necredincioase. Astfel, acești doi preoți, Ezechiel și Ieremia, împreună cu ajutoarele lor devotate, cum ar fi Baruc, fiul lui Neria, care a scris mult pentru Ieremia, au făcut o lucrare publică și privată care a afectat mințile celor care au fost suficient de smeriți să asculte pentru binele lor, precum Ebed-Melec Etiopianul. --- Ier. 45: 1, 2; 36: 4-32; 38: 7-13; 39: 15-18.
10 Deci, de fapt, ei au făcut o lucrare de a pune un semn pe frunțile unor astfel de persoane, adică în sediul lor de inteligență, ceea ce i-a făcut pe aceștia să mărturisească în mod deschis că sunt pentru închinarea pură a lui Iehova Dumnezeu. Cetatea Ierusalim în ansamblu nu a primit un asemenea semn al adevărului pe frunte. Aceasta și-a așezat fruntea ca o „frunte de curvă” și a refuzat să-i fie rușine de necurăția ei spirituală și de legăturile adultere cu această lume; motiv pentru care a fost distrusă. Indivizi din ea, precum cei douăzeci și cinci de închinători ai soarelui, care și-au făcut frunțile dure, ca silexul, împotriva mesajului de avertizare al lui Iehova prin profeții săi, nu s-au smerit în pocăință pentru practicile religioase abominabile ale Ierusalimului. Desigur, ei nu au primit niciun semn de adevăr pe frunte, la figurat vorbind. Ei au refuzat să-și ia poziția deschis pentru Iehova și pentru o închinare neamestecată cu nicio religie păgână. (Ier. 3: 3; Ezechiel 3: 8, 9) Dar unii au primit un astfel de semn figurativ prin „omul în in” al lui Dumnezeu. În Cuvântul lui Dumnezeu al profeției, el i-a numit în mod special pe Ebed-Melec și pe recabiți, fiii lui Ionadab ca fiind marcați pentru conservare din mijlocul Ierusalimului condamnat. --- Ier. 35: 1-19.
