O Minte Eliberată Pentru Luptă Divină
TURNUL DE VEGHE
Anunțând
Regatul lui Iehova
„EI VOR ȘTI CĂ EU SUNT IEHOVA”
Ezechiel 35:15
Vol. LXXI
BILUNAR
Nr. 11
01 Iunie, 1950
CUPRINS
O Minte Eliberată pentru Luptă Divină
163
Captivitate Din Cauza Necredincioșiei
164
„Dărâmați Altarul lui Baal”
166
Apel De Adunare Pentru Cei Fără Frică
168
Separarea Celor Leneși De Cei Zeloși
169
De Ce Sunt Eliberate Mințile
170
O Lume Complet Nouă Pentru Acest Glob
171
Estera Manifestă Înțelepciune Divină
174
Scrisoare [„Cu Privire la Mandatul Divin”]
175
Experiențe De Teren
176
Perioada De Mărturie „Trăind La Înălțimea Numelui”
162
Studii „Turnul De Veghe”
162
Salvează
162
Folosiți Formularul de Abonare
162
VOI SUNTEȚI MARTORII MEI, ZICE IEHOVA, CĂ EU SUNT DUMNEZEU. - ISAIA 43:12
TURNUL DE VEGHERE
PUBLICATĂ BILUNAR DE
WATCH TOWER BIBLE & TRACT SOCIETY
Strada Adams numărul 117 - Brooklyn, N.Y., S.U.A.
FUNCȚIONARI
N. H. Knorr, President
Grant Suiter, Secretary
„Și toți copii tăi vor fi învățați de Iehova; și mare va fi pacea copiilor tăi.” - Isaia 54:13.
SCRIPTURILE ÎNVAȚĂ CLAR
CĂ IEHOVA este singurul Dumnezeu adevărat, este din veșnicie în veșnicie, Făcătorul cerului și al pământului și Dătătorul de viață la creaturile sale; că Logosul a fost începutul creației sale și agentul lui activ în crearea tuturor lucrurilor; că Logosul este acum Domnul Isus Cristos în glorie, îmbrăcat cu toată puterea în cer și pe pământ și Directorul Executiv al lui Iehova.
CĂ DUMNEZEU a creat pământul pentru om, a creat omul perfect pentru pământ și l-a pus pe el; că omul a neascultat cu bunăștiință legea lui Dumnezeu și a fost condamnat la moarte; că din cauza actului greșit a lui Adam toți oamenii sunt născuți păcătoși și fără dreptul de a trăi.
CĂ ISUS a fost făcut om și omul Isus a suferit moarte pentru ca să producă răscumpărarea sau prețul de scăpare pentru toată omenirea; că Dumnezeu la ridicat pe Isus la natură divină și l-a înălțat la cer mai presus de orice creatură și mai presus de orice nume și l-a îmbrăcat cu toată puterea și autoritatea.
CĂ ORGANIZAȚIA LUI IEHOVA se numește Sion și că Isus Cristos este Ofițerul Șef și prin urmare este Regele de drept al lumii; că unșii și credincioșii urmași ai lui Cristos sunt copii Sionului, membri ai organizației lui Iehova și sunt martorii săi a căror datorie și privilegiu este să mărturisească supremația lui Iehova, să declare scopurile lui cu privire la omenire așa cum sunt exprimate în Biblie și să poarte fructele regatului înaintea tuturor celor ce vor auzi.
CĂ LUMEA s-a sfârșit și Domnul Isus Cristos a fost pus de Iehova pe tronul său de autoritate, a alungat pe Satan din cer și procedează la stabilirea regatului lui Dumnezeu pe pământ.
CĂ ALINAREA și bunăstarea popoarelor pământului pot să vină doar de la și prin regatul lui Iehova sub Cristos, care acum a început; că următorul mare act al Domnului este distrugerea organizației lui Satan și stabilirea dreptății pe pământ și că sub regat toți aceia care se vor supune legilor sale drepte vor trăi pe pământ pentru totdeauna.
MISIUNEA SA
Această revistă este publicată cu scopul de a da posibilitatea oamenilor să-l cunoască pe Dumnezeul Iehova și scopurile lui așa cum sunt exprimate în Biblie. Aceasta publică instrucțiuni Biblice concepute special pentru a ajuta martorii lui Iehova și pe oamenii bine. Ea aranjează studiu Biblic sistematic pentru cititorii ei și Societatea furnizează și altă literatură ca ajutor pentru asemenea studii.
Aderă strict la Biblie ca autoritate pentru declarațiile sale. Este cu totul liberă și separată de orice partide, secte sau alte organizații lumești. Este pe deplin și fără rezervă pentru regatul Dumnezeului Iehova sub Cristos Regele său iubit. Nu este dogmatică, dar invită o examinare atentă și critică a conținutului ei în lumina Scripturilor. Nu se complace în controverse și coloanele ei nu sunt deschise părerilor personale.
Notificare pentru abonați: Remiterile trebuie trimise la biroul din țara dumneavoastră, în conformitate cu reglementările, pentru a garanta livrarea în siguranță a banilor. Remiterile sunt acceptate la Brooklyn din țările unde nu există birou, doar prin mandat poștal internațional. Tarifele de abonament în diferite țări sunt indicate mai jos în moneda locală. Notificarea de expirare (cu formular de reînnoire) este trimisă cu cel puțin două numere înainte ca abonamentul să expire. Schimbarea adresei, atunci când este trimisă la biroul nostru, poate fi așteptată să devină efectivă în termen de o lună. Trimiteți atât adresa veche, cât și pe cea nouă.
Vă rugăm să adresați Societății Turnul de Veghe în fiecare caz.
America (U.S.), Adams St., Brooklyn 1, N.Y.
$1.00
Australia, 11 Beresford Rd., Strathfield, N.S.W.
6s
British West Indies, 21 Taylor St., Woodbrook, Port of Spain, Trinidad
$1.25
Burma, 39 Signal Pagoda Road, Rangoon
Rs. 3/8
Canada, 40 Irwin Ave., Toronto 5, Ontario
$1.00
England, 34 Craven Terrace, London, W.2
5s
India, 167 Love Lane, Bombay 27
Rs. 3/8
Jamaica, 151 King St., Kingston
5s
Newfoundland, Post Box 521, St. John's
$1.00
New Zealand, G. P.O. Box 30, Wellington, C. 1
6s
Nigeria, West Africa, P.O. Box 695, Lagos
5s
Philippine Republic, 104 Roosevelt Road, San Francisco del Monte, Quezon City
2 pesos
South Africa, 623 Boston House, Cape Town
5s
T. Hawaii, 1228 Pensacolta St., Honolulu 14
$1.00
Traducerile acestui jurnal apar în multe limbi.
TOȚI STUDENȚII SINCERI AI BIBLIEI care, din cauza infirmității, sărăciei sau adversității, nu pot plăti prețul abonamentului, pot primi The Watchtower gratuit, printr-o cerere scrisă adresată editorilor, făcută o dată pe an, în care să se menționeze motivul pentru care se solicită acest lucru. Suntem bucuroși să ajutăm astfel pe cei nevoiași, dar cererea scrisă o dată pe an este cerută de reglementările poștale.
Tipărit în Statele Unite ale Americii.
Intrat ca și conținut secundar la officiul poștal din Brooklyn, N.Y., sub Actul din 3 Martie, 1879.
PERIOADA DE MĂRTURIE „TRĂIND LA ÎNĂLȚIMEA NUMELUI”
Ești sau ți-ai dori să fii unul dintre Martorii lui Iehova? Atunci vrei sincer să trăiești demn de acest nume. Vei aprecia, de asemenea, intenția din spatele Perioadei de Mărturie din iunie, intitulată „Trăind la înălțimea numelui”. Suntem siguri ca veți fi alături de noi în realizarea programului de activitate pentru aceasta luna. Pentru a oferi mărturia în armonie cu numele nostru pe care ni l-a dat Dumnezeu, oferim cele trei cărți legate: „Să fie Dumnezeu să fie adevărat”, „Regatul este la îndemână” și „Adevărul vă va face liberi”, pentru o contribuție nominală de un dolar pentru toate cele trei cărți. Este o întărire reciprocă să avem cooperarea ta în această mărturie, iar eforturile noastre comune lucrează împreună pentru a oferi o mărturie mai impresionantă și pentru a dovedi că Dumnezeu Cel Preaînalt are un popor pe pământ care susține onoarea numelui Său. El știe toate eforturile pe care le depui, nu pentru laudă de la om, ci de la el. El cunoaște toate eforturile pe care le depui, nu pentru laude de la oameni, ci pentru El. Cu toate acestea, vom aprecia că ai întocmit un raport al muncii și rezultatelor din luna respectivă, pe formularul nostru, pentru a putea compila un raport combinat.
STUDII „WATCHTOWER”
Săptămâna din 2 iulie: „O Minte Eliberată Pentru Luptă Divină”
¶ 1-21 inclusiv, The Watchtower 1 iunie, 1950.
Săptămâna din 9 iulie: „O Minte Eliberată Pentru Luptă Divină”
¶ 22-45 inclusiv, The Watchtower 1 iunie, 1950.
SALVEAZĂ
copia dumneavoastră personală sau de acasă a fiecărui număr din The Watchtower. Nu le aruncați, ci păstrați-le într-un dosar sau sertar sau pe rafturile bibliotecii. La sfârșitul fiecărui an, în numărul său din 15 decembrie, The Watchtower conține un index al subiectelor și un index al tuturor scripturilor citate, citate și comentate în toate articolele principale de-a lungul anului. Prin salvarea copiilor tale și păstrarea lor în ordine cronologică, vei avea o bibliotecă de referință inestimabilă pentru consultare în studiul tău al Bibliei. Companiile organizate ar trebui să păstreze copii în biblioteca școlii locale de curs de serviciu teocratic.
FOLOSIȚI FORMULARUL DE ABONARE
Formularul de reînnoire pe care l-ați primit înainte de expirarea abonamentului dvs. la Watchtower trebuie completat și returnat biroului din Brooklyn sau biroului filialei din țara în care locuiți. Slujitorii din companii și persoanele fizice, atunci când trimit reînnoiri pentru The Watchtower, ar trebui să folosească întotdeauna aceste formulare. Completând aceste formulare de reînnoire, sunteți asigurat de continuarea abonamentului dvs. la Watchtower din momentul expirării și fără întârziere. De asemenea, va fi de mare ajutor dacă semnați numele uniform și notați orice schimbare recentă de adresă pe formularul de reînnoire.
TURNUL DE VEGHE
ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA
Vol. LXVII
01 Iunie, 1950
Nr.11
O MINTE ELIBERATĂ PENTRU LUPTĂ DIVINĂ
„Dărâmă altarul lui Baal pe care îl are tatăl tău și taie stâlpul sacru de lângă el. Apoi construiește un altar DOMNULUI, Dumnezeul tău, deasupra acelei grămezi folosind materialul. - Judecători 6:25,26, An Amer. Trans.
1 IEHOVA nu este un Dumnezeu al captivității. El nu-și închide niciuna dintre creaturile sale în spatele gratiilor de fier. El nu limitează nici măcar procesele mentale ale individului, ci permite libertatea de gândire în mințile pe care le-a creat. El nu a adus în existență roboți fizici sau mentali care să se miște mecanic în modurile pe care el le-a ordonat, ci a dotat creaturile sale inteligente cu minți capabile nu doar să cunoască binele și răul, ci și libere să aleagă oricare dintre aceste căi. Nu a extins el această libertate de alegere, însoțită de sfaturi de avertizare, primei perechi umane din Eden? Şi purtătorii lui de cuvânt nu au făcut la fel cu naţiunea lui Israel? „Chem astăzi cerul și pământul să mărturisească împotriva ta, că ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul; de aceea alege viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta; să iubești pe Iehova Dumnezeul tău și să te supui glasului Lui.” Dar, „Dacă ți se pare rău să-i slujești lui Iehova, alege-ți astăzi cui vei sluji”. — Gen. 2: 17; Deut. 30: 19, 20; Josh. 24:15, Am. Stan. Ver.
2 Creatura spirituală cunoscută acum sub numele de Satan Diavolul a ales să se slujească pe sine și a devenit captivă propriei sale mândrii malefice și lăcomiei ambițioase. (Isa. 14: 12-14) Împins de acești temniceri ai minții sale, Satan a pornit să încarcereze și pe alții. În numele asigurării unei libertăți mentale mai mari pentru Eva, el i-a capturat mintea, iar prin apelul ei la dorințele egoiste ale lui Adam, Satan a reușit să-l atragă pe soț în captivitate. De atunci, majoritatea descendenților acelei prime perechi au fost „luați captivi de el după voința sa." (Gen. 3: 3-6; 2 Tim. 2: 26) Deși corpurile lor sunt neîngrădite, Satan a „orbit mințile lor” într-o stare de întuneric de temniță. (2 Cor. 4: 4) Cu toate acestea, acești orbi, ei înșiși captivi, ar deschide o cale către libertate pentru omenire. „Le promit libertate, dar ei înșiși sunt sclavi ai corupției; căci orice învinge un om, acelui lucru îi devine sclav.” (2 Pet. 2: 19, Rev. Stan. Ver.) Așa cum Satan, captiv,
nu a putut aduce nici o libertate Evei, tot așa oamenii de astăzi, înrobiți de pofte păcătoase și corupție, nu pot juca un rol eficient ca eliberatori. Liderii orbi și adepții orbi împreună vor cădea în șanțul distrugerii. — Matei. 15:14.
3 Fără gratii literale, Satan Diavolul a întemnițat mințile oamenilor, iar pentru a preveni orice evadare din închisoare, el are mulți temniceri vizibili care stau de pază asupra închisorilor sale mentale. Diavolescul Lucifer este cunoscut ca fiind cel care „nu a deschis casa prizonierilor săi”; de aceea, temniceri nu au chei care să deblocheze celulele. De ce? Ei înșiși au „luat cheia cunoștinței”, iar aceasta este singura cheie care deschide larg ușile spre libertatea mentală! Oare nu a spus Isus: „Cunoașteți adevărul, și adevărul vă va face liberi”? (Isaia 14: 17; Luca 11: 52; Ioan 8: 32) Cel mai vital adevăr este cel conținut în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. Te îndoiești de asta? Dacă adevărurile Scripturii ar fi cunoscute și urmate, nu ar exista prejudecăți rasiale, ură religioasă, lăcomie națională, nici delincvență juvenilă, nici crime adulte, nici războaie internaționale. Ar fi o lume schimbată, o lume nouă. Adevărul biblic ar elibera mintea din captivitatea satanică și i-ar oferi o nouă perspectivă care ar revela ceea ce ar fi cu adevărat bun, plăcut și perfect pentru omenire. Romani 12: 2 afirmă: „Nu trebuie să adopți obiceiurile acestei lumi, ci prin atitudinea ta nouă a minții să te transformi, astfel încât să poți descoperi care este voința lui Dumnezeu — ceea ce este bun, plăcut și perfect.” — An Amer. Trans.
4 Așadar, este adevărul biblic care va da posibilitatea omenirii să facă o evadare reușită din închisorile lui Satan, care va elibera umanitatea din robie în libertatea de a-l cunoaște și de a-l servi pe adevăratul Dumnezeu. Când mintea este liberă, poporul lui Iehova poate să-l slujească chiar dacă corpurile lor se află în celule de închisoare sau suferă în lagăre de concentrare. Când apostolul Pavel a fost încarcerat, el a scris: „Acum vreau să vă asigur, fraților, că ceea ce mi s-a întâmplat a dus de fapt la înaintarea predicării
163
164
Turnul de Veghe
Brooklyn, N.Y.
veștii bune. Astfel, este cunoscut în general în rândul Gărzii Imperiale și în alte părți că sunt în închisoare din cauza lui Cristos, și de aceea cei mai mulți dintre frații creștini au fost extrem de încurajați de exemplul meu să declare mesajul lui Dumnezeu fără nicio teamă de consecințe.” (Filipeni 1:12-14, An Amer. Tras.) Eliberată de eroare și de teama consecințelor, mintea umplută cu adevărul biblic luptă în bătălia divină pentru a elibera pe alții pentru serviciul lui Iehova.
5 Nu a fost în interesul libertății de închinare ca Dumnezeu Atotputernic să lovească Egiptul cu plăgi devastatoare pentru a-i elibera pe israeliții ținuți captivi de Faraon? (Ex. 5:1-9) Din nou, secole mai târziu, când israeliții au fost eliberați din captivitatea babiloniană și s-au întors în patria lor, nu a fost cu scopul de a-și stabili independența politică ca națiune, ci pentru ca templul de la Ierusalim să fie reconstruit și închinarea adevărată lui Iehova să fie restabilită.” (Ezra 1: 1-4; Isa. 61: 1-6) În mod similar, astăzi, libertatea care vine prin cunoașterea Scripturii trebuie folosită în slujirea lui Dumnezeu. Persoanele eliberate prin auzirea adevărului ar trebui apoi să predice acel adevăr pentru a-i elibera pe alții, astfel încât cât mai mulți să poată fi liberi să se închine lui Dumnezeu conform poruncilor sale. Și odată eliberați, să rămână ferm în acea libertate, așa cum sunt sfătuiți: „Așadar, stați ferm în libertatea cu care Cristos ne-a făcut liberi și să nu fiți din nou împovărați cu jugul robiei.(Gal. 5: 1) Că unii reușesc și alții eșuează este demonstrat de evenimentele profetice care au avut loc în Israel în zilele când judecătorii guvernau.
6 Perioada judecătorilor a fost o vreme turbulentă în istoria Israelului. A fost marcată de suișuri și coborâșuri, în proporție cu obediența și dezobediența lor. Când israeliții au posedat țara promisă, nu i-au alungat pe închinătorii la demoni, ci i-au pus sub sclavie. Fidel avertismentului lui Dumnezeu, acest curs i-a dus pe israeliți în capcana religiilor păgâne. (Deut. 7: 16) Ei au făcut compromisuri și au încheiat alianțe cu locuitorii țării, nu au reușit să îndepărteze și să distrugă închinarea falsă și au ajuns sub jugul acesteia. De aceea, Iehova a spus lui Israel despre închinătorii la demoni: „Vor fi ca spini în coastele voastre, iar zeii lor vor fi o capcană pentru voi.” Permițându-se să fie prinși în religia demonilor, „mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva lui Israel și i-a dat în mâinile jefuitorilor care i-au jefuit, și i-a vândut în mâinile dușmanilor lor din jur.” Cu toate acestea, „DOMNUL a ridicat judecători care i-au eliberat din mâinile celor care îi jefuiau,” dar când judecătorul eliberator a murit,
CAPTIVITATE DATORITĂ NECREDINȚEI
„ei s-au întors și s-au stricat.” După fiecare eliberare și ascensiune la înălțimea adevăratei închinări, israeliții începeau rapid să se amestece cu cei din lume care închinau demonilor, iar din nou israeliții instabili cedau sub jugul religiilor păgâne. (Judecători 2: 1-23) Următoarele arată că aceasta era situația cu puțin înainte de ridicarea lui Ghedeon ca judecător:
7 „Atunci israeliții au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, astfel încât DOMNUL i-a dat în stăpânirea lui Madian timp de șapte ani, iar puterea lui Madian a prevalat asupra lui Israel. Din cauza lui Madian, israeliții și-au făcut pentru ei adăposturi în munți, peșteri și fortărețe. Ori de câte ori israeliții semănau, madianiții, amaleciții și kedemiții veneau și îi atacau. Se tabărau împotriva lor și distrugeau roadele țării până în apropierea Gazei. Nu lăsau nimic în Israel pentru oi, boi și măgari pentru a trăi; căci obișnuiau să vină cu vitele și corturile lor; obișnuiau să vină în număr ca lăcustele.” — Judecători 6: 1-5, An Amer. Trans.
8 Israel a cules rodul dezobedienței, așa cum a prevestit Iehova: „Veți sădi sămânța voastră în zadar, căci dușmanii voștri o vor mânca.” (Lev. 26: 13-17) Ce au făcut ei ce „era rău înaintea DOMNULUI”? Iehova le-a spus, când a trimis un profet ca răspuns la strigătele de ajutor pe care le-a ridicat Israel: „Eu sunt cel care v-am scos din Egipt și v-am eliberat din starea de sclavie; v-am salvat din puterea Egiptului și din puterea tuturor opresorilor voștri; i-am alungat din calea voastră și v-am dat țara lor. Așa v-am spus: ‘Eu, DOMNUL, sunt Dumnezeul vostru; nu trebuie să vă înspăimântați de zeii amoriților în țara căror locuiți.’ Dar voi nu ați ascultat porunca mea.” (Judec. 6: 8-10, An Amer. Trans.) Iehova Dumnezeu îi eliberase din robia egipteană și îi stabilise în țara promisă tocmai pentru a le permite să-l închine liber; dar ei au abuzat și au folosit greșit libertatea de închinare pentru a practica baalismul. Această religie diavolească le-a capturat mințile, iar opresorii păgâni s-au îmbogățit pe seama rodului muncii lor fizice.
9 Toate acestea sunt un dramă profetică care prefigurează condițiile din această lume a secolului XX. Popoarele Creștinătății poartă numele lui Dumnezeu și al lui Cristos și se presupune că îl slujesc pe Iehova, eliberați de practicile ignoranței și contaminante ale păgânismului. Dar doar o privire este suficientă pentru a arăta cât de necreștină este Creștinătatea, cât de multe dintre lucrările sale sunt rele în ochii lui Dumnezeu, cum poruncile sale au fost ignorate. Chiar și din punct de vedere religios, Creștinătatea a fost
1 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
165
prinsă în capcana baalismului modern. Studenții atenți ai religiilor antice știu că toate doctrinele de bază își au originea în Babilonul fondat de Cuș și Nimrod și că Baal poate fi urmărit până la ei, iar Nimrod este cel responsabil pentru concepția populară actuală despre Diavol ca având coarne, coadă și copite bifurcate. Când proiectul lui Nimrod de construcție a turnului lui s-a prăbușit și popoarele au fost împrăștiate prin confuzia limbilor, popoarele și-au luat cu ele credințele religioase. De aceea, diferitele religii false au atât de multe în comun: ele au izvorât din aceeași sursă a baalismului antic. — Hislop, The Two Babylons, pp. 21-40.
10 Nici creștinismul modern nu a evitat această capcană a închinării la Baal, căci multe dintre doctrinele sale pot fi urmărite, împreună cu învățăturile religiilor păgâne, înapoi până în Babilonul antic. Scripturile au prezis că oameni răi vor aduce erezii distrugătoare după moartea apostolilor; iar această contaminare a atins apogeul în anul 325 d.Cr., când Împăratul Constantin a fuzionat creștinismul apostat cu păgânismul. La scurt timp după aceea, Biserica Catolică Romană și-a început existența, iar când, secole mai târziu, Protestantismul s-a desprins, a dus cu sine multe dintre învățăturile religioase păgâne. Astăzi, cei care urmează ceea ce este cunoscut sub numele de „religia Creștină” nu sunt mental liberi să se închine lui Dumnezeu în mod corespunzător; mințile lor au fost împletite cu formele moderne ale Baalismului și sunt orbiți de adevărata închinare Biblică. Pentru a stabili terenul comun al păgânismului și al „religiei creștine” ortodoxe, luați în considerare următoarele citate.
11 „Transfuzia copioasă a ceremoniilor păgâne în închinarea creștină, care avusese loc înainte de sfârșitul secolului al patrulea, a păgânizat, într-o anumită măsură (dacă putem exprima astfel), forma și aspectul exterior al religiei.” — Church History, de Dean Waddington.
12 „Închinătorii lui Buddha din Burma, Siam și Imperiul Chinez... au relicvele și idolii lor, obiectele venerării supreme; templele lor costând sume fabuloase de bani; sfinții lor canonizați de autoritatea ecleziastică; preoții lor cu capetele rase, jurând castitate, sărăcie și obediență; lumânările lor de ceară arzând zi și noapte; penitențele și torturile autoimpuse; tradițiile lor nesfârșite și distincțiile morale minuțioase; și chiar spovedania lor. Au deasmenea și Postul lor, când timp de patru sau cinci săptămâni, toată lumea este presupusă să trăiască doar din legume și fructe; faptele lor meritorii, repetarea rugăciunilor, postul, ofrandele aduse idolilor, celibatul, sărăcia voluntară, devoțiunile impuse și darurile generoase către temple, mănăstiri și idoli. Chiar și rozariul, un șir de mărgele folosit pentru a spune rugăciuni și considerat de catolici a
fi un dispozitiv special revelat Sf. Dominic, face parte din mecanismul sacru al devotatului budist.” — Popery, de Van Dyke.
13 „Având încredere în puterea Creștinismului de a rezista infecției răului și de a transforma chiar instrumentele și accesorii ale cultului demonilor într-o utilizare evanghelică, și simțind de asemenea că aceste obiceiuri proveneau inițial din revelații primitive și din instinctul naturii, deși fuseseră corupte; și că trebuiau să inventeze ceea ce aveau nevoie, dacă nu foloseau ceea ce găseau; și că, în plus, erau în posesia arhetipurilor, de care păgânismul încerca umbrele; conducătorii bisericii [catolice romane] încă din timpurile vechi erau pregătiți, în cazul în care ocazia ar apărea, să adopte, să imite sau să sancționeze riturile și obiceiurile existente ale populației, precum și filosofia clasei educate. Utilizarea templelor, și a celor dedicate anumitor sfinți, și ornamentate ocazional cu ramuri de copaci; tămâie, lămpi și lumânări; ofrande votive la recuperarea din boală; apă sfințită; azile; sărbători și anotimpuri, utilizarea calendarelor, procesiuni, binecuvântări asupra câmpurilor; veșminte sacerdotale, tonsura, inelul în căsătorie, întoarcerea spre Est, imagini la o dată ulterioară, poate cântul ecleziastic, și [cântecul] Kyrie Eleison, toate au origini păgâne și au fost sfințite prin adoptarea lor în Biserică.” — Essay on the Development of Christian Doctrine, de cardinalul Newman.
14 Cu siguranță, Creștinătatea a pătruns adânc în păgânism pentru învățăturile sale religioase, deși poartă numele de „creștin”. Contrar unor credințe religioase, nu este mai posibil să se sfințească demonismul prin adoptarea acestuia în bisericile ortodoxe creștine decât a fost pentru Israel să albească închinarea la Baal.(2 Cor. 6:14-17) Din cauza abaterii sale de la adevărata închinare a lui Iehova, așa cum este prezentată în Biblie, Creștinătatea nu beneficiază de protecția lui Dumnezeu, iar popoarele sale suferă captivitate mentală și opresiune corporală. Astăzi, oamenii se află într-o situație care paralelizează cu cea a israeliților sub Midian. Medianiții și aliații lor ilustrează agenții vizibili ai lui Satan care călăresc cu brutalitate asupra popoarelor care trebuie să-i suporte.
15 Sistemele politice, comerciale, religioase și militare conduc și opresează masa poporului. Ca niște hoți, jefuitori și ucigași, ei se năpustesc asupra celor neprotejați și iau roadele muncii lor. Oamenii obișnuiți muncesc pentru a produce hrană, îmbrăcăminte și locuințe, în timp ce alții, care nu au produs nimic, culeg beneficiile muncii. Israelitenii au fost nevoiți să își facă ascunzători în care să își păstreze bunurile, pentru a putea mânca. În prezent,
166
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
oamenii economisesc și strâng bani pentru un viitor incert, dar factorii de conducere caută aceste economii și se bagă în salarii și câștiguri, impunând taxe exorbitante, care sunt folosite nu atât pentru cheltuieli necesare în interesul poporului, cât pentru salarii umflate, făcute și mai mari prin corupție, pentru scheme inutile și gafe guvernamentale și risipă flagrantă. Marile afaceri caută să obțină tot profitul posibil menținând prețurile în continuă creștere, în timp ce scad calitatea produselor lor. Religii false parazite cer și imploră bani de la oamenii care cred că astfel Îl slujesc pe Dumnezeu, dar care, de fapt, promovează Baalismul modern care stă la baza multora dintre problemele lor. Dezamăgiți și oprimați, în amărăciune, mulți strigă către Domnul în necazul lor; dar când vine o ușurare ușoară și o prosperitate temporară, ei Îl uită pe Dumnezeu. La fel cum au făcut israeliții în zilele judecătorilor.
„DĂRÂMĂ ALTARUL LUI BAAL”
16 Printre israeliții care au strigat cu sinceritate s-a aflat și Ghedeon. Prima noastră vedere a lui este în Ofra, bătând grâu în teascul de vin, și nu pe fâneața deschisă unde midianitii prădători l-ar putea observa cu ușurință. El are un vizitator. Un înger al Domnului îi spune „tu, om mare de valoare” și adaugă: „Tu vei salva Israelul din mâna madianiților: oare nu te-am trimis eu?” „Oh, Domnul meu, cu ce voi salva eu Israelul? Iată, familia mea este săracă în Manase, și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu,” răspunde Ghedeon. El nu se considera mai presus de ceea ce era, ci era blând și umil cu inima. Totuși, era dispus să își asume un serviciu periculos, dacă putea fi sigur că Dumnezeu îl va sprijini. De aceea, a cerut un semn și l-a primit atunci când îngerul a făcut să iasă foc dintr-o piatră și să consume o ofrandă de mâncare pe care Ghedeon o pregătise. — Judecători 6: 11-24.
17 Iehova Dumnezeu nu a întârziat să-l instruiască pe Ghedeon cu privire la cum să procedeze, nici Ghedeon nu a întârziat să acționeze conform acestor instrucțiuni. Înregistrarea spune: „În acea noapte, DOMNUL i-a spus: ‘I-a cel mai ales taur pe care le are tatăl tău (a fost cel mai bun taur timp de șapte ani) și dărâmă altarul lui Baal pe care îl are tatăl tău și taie stâlpul sacru care este lângă el. Apoi, construiește un altar pentru DOMNUL, Dumnezeul tău, pe vârful acestei fortărețe, cu materialul, și ia vițelul cel ales și oferă-l ca ardere de tot cu lemnul stâlpului sacru pe care urmează să-l tai.” Așadar, Ghedeon a luat zece dintre slujitorii săi și a făcut așa cum i-a spus DOMNUL; dar, fiindcă îi era prea frică de familia tatălui său și de locuitorii orașului, a făcut-o noaptea.” — Judecători 6: 25-27, An Amer. Trans.
18 În această dramă profetică, Ghedeon l-a ilustrat pe Cristos
Isus și rămășița membrilor unși ai trupului. În timpul și imediat după Primul Război Mondial, adevărații creștini se aflau într-o situație similară cu cea a lui Ghedeon în momentul vizitei îngerului. La fel ca israeliții în țara promisă, ei se aflau într-o poziție de a-L servi pe Dumnezeu și au semănat o parte din sămânța adevărului, dar nu au reușit să aducă roadele lor creștine la o recoltă deplină. Ei fuseseră contaminați cu unele dintre practicile religioase ale închinătorilor moderni la Baal din jurul lor și, astfel, orbi, nu au formulat mesajul într-un mod simplu și fără compromisuri, așa cum ar fi trebuit să fie prezentat. Ei au privit la conducătorii lumii ca „cele mai înalte puteri” menționate în Romani 13, erau afectați de un anumit grad de închinare la creaturi și frică de om și nu predicau atât de deschis și îndrăzneț cum ar fi trebuit. Oamenii lumii opresivi exercitau un control dur asupra lor, îi țineau în constrângere mentală și închideau pe mulți. Nu erau liberi pentru o luptă dumnezeiască.
19 Apoi, Cristos Isus a venit la templu în 1918, așa cum a fost prefigurat de vizita îngerului la Ghedeon. Misiunea lor de a predica le-a fost clarificată. Da, erau doar un grup mic, cei mai neînsemnați dintre oameni în ceea ce privește numărul și influența, și din toate aparențele nu puteau face nimic. Dar adevărurile care acum le-au iluminau mințile și au îndepărtat neînțelegerile au semnificat pentru ei că Dumnezeu era cu ei în lucrare, și au prins viață brusc în serviciul Regatului, deși dușmanul credea că acești întemnițați, destinați morții, erau ca și distruși. (Ps. 79:11; Isa. 42:7; Revelația 11:9-11) Convinsi că puterea lui Dumnezeu acționa acum în favoarea lor și umpluți cu noile adevăruri care izvorau din templu, acest mic grup de creștini s-a unit pentru a ataca religiile false care orbeau oamenii cu bunăvoință.
20 Ghedeon și tovarășii săi au lovit cu îndrăzneală împotriva baalismului, smulgând imaginea lui Baal, tăind stâlpul sacru și apucând taurul dedicat lui Baal. Această substanță, folosită anterior în mod greșit, au pus-o acum în serviciul lui Dumnezeu. Cu materialul, ei au construit un altar pentru Iehova, au sacrificat taurul ales și l-au folosit ca ardere de tot pentru Dumnezeu, hrănind flăcările cu stâlpul sacru pe care l-au tăiat. În mod similar, după Primul Război Mondial, martorii lui Iehova revigorați au consumat în serviciul Regatului lucruri odată însușite de sistemele opresive ale lumii. Timpul și energia odată risipite sunt acum dedicate în serviciul lui Dumnezeu. Posesiunile materiale sunt folosite în onoarea lui Iehova. (Prov. 3: 9) Cuvintele odată folosite în moduri religioase necorespunzătoare sunt acum oferite ca sacrificii de laudă lui Dumnezeu, ca taurii sacrificați complet dedicați
1 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
167
lui Iehova prin ardere de tot. „Luați cu voi cuvinte și întoarceți-vă la Iehova: spuneți-i: Îndepărtează toată nelegiuirea și primește ceea ce este bun: astfel vom aduce ca tauri lauda buzelor noastre.” „În numele său să aducem continuu laudă ca sacrificiu lui Dumnezeu — declarația buzelor care glorifică numele lui Dumnezeu.”— Hos. 14: 2, Am. Stan. Ver.; Evr. 13: 15, An Amer. Trans.
21 Așa cum sacrificiul lui Ghedeon adus lui Dumnezeu a consumat bunurile lui Baal, tot așa este sacrificiul de laudă al creștinilor care termină cu doctrinele religiei false. Când creștinii citează cuvintele lui Ezechiel: „Sufletul care păcătuiește, acela va muri”, doctrina religioasă a imortalității sufletului uman piere. Când ei citează cuvintele lui Pavel: „Plata păcatului este moartea”, fabula chinului etern pentru cei răi se evaporă. Când ei repetă cuvintele lui Isus: „Tatăl Meu este mai mare decât Mine”, afirmația trinitarienilor că Dumnezeu și Cristos sunt egali este se dovedește a fi o minciună. În ceea ce privește doctrina trinității trei în unul, doar un singur text din Bibliile mai vechi o susține, iar acum că cercetarea academică a dovedit că este fals și nu mai apare în traducerile moderne precise, a fost îndepărtat din paginile Cuvântului lui Dumnezeu (Ezechiel 18: 4; Rom. 6: 23; Ioan 14: 28; 1 Ioan 5: 7) Aceste cuvinte și alte cuvinte de laudă pe care creștinii le preiau din Biblie și le folosesc în predicarea lor răstoarnă învățăturile false ale „religiilor creștine” organizate de astăzi. Crezurile și învățăturile tradiționale ale Creștinătății, care își au originea în păgânism mai degrabă decât în Sfânta Scriptură, sunt doborâte; ele nu mai au loc în mințile oamenilor sinceri și informați decât au avut idolul lui Baal și stâlpul sacru după ce Ghedeon și ajutoarele sale le-au nivelat la pământ.
22 Numele lui Ghedeon înseamnă „tăietor, cioplitor; războinic”. Față de uneltele necurate ale cultului lui Baal, Ghedeon a acționat ca un tăietor și cioplitor în dezrădăcinarea lor, iar comportamentul său ulterior confirmă semnificația numelui său de „războinic”. Mai Marele Ghedeon, Cristos Isus, dezvăluie adevăruri și judecăți de la templu care dărâmă sistemul Diavolului în mințile imitatorilor Săi, iar acești imitatori participă la această lucrare de nivelare împotriva Baalismului modern, transmițând aceste adevăruri tăioase și zdrobitoare altora. Cu ce reacție din partea ascultătorilor? Ca indiciu, observă repercusiunile pe care acțiunile tipice ale lui Ghedeon le-au declanșat: „Când oamenii din oraș s-au ridicat dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal fusese dărâmat, iar stâlpul sacru care era lângă el tăiat, și un taur ales adus ca jertfă pe altarul care fusese construit! Atunci și-au spus unii altora: ‘Cine a săvârșit această faptă?’ Când au cercetat și au investigat, au declarat: ‘Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut această faptă.’
Atunci oamenii din oraș au spus lui Ioas: ‘Scoate-ți fiul afară, ca să moară; căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul sacru care era lângă el.’" --- Jud. 6: 28-30, An Amer. Trans.
23 Fără îndoială, acești bărbați erau printre cei care mai înainte strigau către Domnul din cauza necazurilor lor. Probabil că au auzit mesajul de răspuns pe care Dumnezeu l-a trimis prin profet, care le-a spus israeliților că întoarcerea lor la baalism era la rădăcina problemelor lor. Totuși, când cauza nenorocirilor lor a fost atacată, s-au ridicat ca o mulțime împotriva celui care a expus-o. Ei voiau mai mult din ceea ce îi chinuia. Nu puteau să facă față situației cu rațiune și logică, ci, în adevăratul spirit de mulțime, cereau cu tărie viața celui care a expus pe Baal. Astăzi, când Martorii lui Iehova expun religiile ortodoxe ca având origini păgâne și fiind contrare Cuvântului lui Dumnezeu, și astfel dărâmă religia falsă în mințile unor ascultători, mulți alții ridică un mare răgnet împotriva slujitorilor lui Dumnezeu, cer arestarea lor, vor să fie închiși, formează mulțimi împotriva lor și chiar ajung să ceară și uneori să obțină viața slujitorilor lui Dumnezeu. Periodic, liderii lumii în religie sau politică cer mai mult din ceea ce îi chinuie, strigând că ceea ce este necesar este mai mult din religia lor. Când marea lor tribulație va coborî asupra lor la Armaghedon, să apeleze la zeii lor de origine păgână pe care și-i aleg pentru salvare, și nu la Iehova Dumnezeu. — Judecător. 10: 14.
24 Ioas, tatăl lui Ghedeon, a oprit gloata în loc cu aceste cuvinte: „Veți fi de partea lui Baal sau îl veți apăra? Oricine va fi de partea lui va fi omorât până dimineața. Dacă este un dumnezeu, să se apere singur, căci altarul lui a fost distrus!” Dar Baal nu a putut răspunde pentru sine, nici Baalismul din zilele noastre nu își poate menține învățăturile în fața adevărului declarat al Bibliei sau nu poate rezista prin argument logic mărturiei aduse împotriva sa de martorii lui Iehova. Credința creștină este dovedită prin fapte, Baalismul este infirmat de absența faptelor bune. Prin urmare, „Ghedeon a fost numit Ierubbaal în ziua aceea, ceea ce înseamnă: 'Să se apere Baal singur împotriva lui; căci el i-a dărâmat altarul.'” (Judecători 6: 31, 32, An Amer. Trans.) Acel altar al lui Baal aparținuse lui Ioaș, totuși Ghedeon nu s-a simțit ca mulți astăzi, că religia tatălui lor este suficient de bună pentru ei; și Ioaș a fost dispus să-și schimbe închinarea când dumnezeul său s-a dovedit neputincios.
25 Așadar, să dispară toate religiile false care țin mințile oamenilor captive, le restrâng și le orbesc facultățile mentale, astfel încât aceștia să nu poată percepe adevărata închinare adusă lui Dumnezeu! Jos cu altarul lui Baal, cu imaginile, stâlpii sacri și ofrandele! Dumnezeu nu ar fi eliberat Israelul atâta timp cât Baal rămânea acolo pentru a i se atribui eliberarea;
168
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
el salvează doar atunci când nu există niciun zeu străin printre poporul Său. (Isaia 43:12) Înainte ca Iehova să îndrepte pașii împotriva hoardelor invadatoare ale madianiților în zilele lui Ghedeon, Baal a fost doborât, iar israeliții sinceri au fost curățați de influențele sale. În mod antitipic, înainte ca Iehova să-și trimită martorii împotriva sistemelor Diavolului într-un atac îndrăzneț, el i-a supus unei curățiri spirituale sub supravegherea Mai Marelui Ghedeon, Cristos Isus, la templu, toate acestea cu scopul ca ei să poată „aduce DOMNULUI o jertfă în dreptate”. — Maleahi 3: 1-5; 1 Petru 4: 17.
APEL DE ADUNARE PENTRU CEI FĂRĂ FRICĂ
26 Dizobediența față de Dumnezeu a condus pe israeliți într-o stare de captivitate virtuală; obediența era cheia care le-ar deschide închisoarea și i-ar elibera pentru a-i alunga pe opresori. Eliminarea închinării la Baal a fost primul pas necesar pe calea revenirii la închinarea adevărată. Prădătorii păgâni ai țării ar fi putut fi destul de isteți pentru a înțelege acest fapt și pentru a vedea în purificarea împotriva baalismului primele semne ale unei răscoale concertate împotriva prădării lor obișnuite a țării. Oricum, tocmai în acest moment critic, toți opresorii și-au unit forțele, având cel puțin 135.000 de viteji, iar hoardele lor s-au revărsat peste malurile Iordanului, au traversat râul și au pătruns în inima Israelului, în valea fertilă a Izreelului. Acolo s-au așezat, o tabără inamică întinsă, plină de săbii pentru a tăia orice opoziție care ar putea să se ridice împotriva lor. -- Jud. 6: 33; 8: 10, An Amer. Trans.
27 Înregistrarea povestește cum Ghedeon a fost îndemnat de spiritul Domnului să facă față acestei invazii, sunând alarma, trimițând mesageri în anumite teritorii și adunând trupe pentru a se opune invadatorilor; cum a căutat mai multă asigurare de la Iehova că El va fi cu ei în luptă și va salva Israelul; și cum această asigurare a fost dată de Dumnezeu, făcând ca roua să se așeze mai întâi pe lâna, în timp ce pământul a rămas uscat, și apoi pe pământ, în timp ce lâna nu a adunat nimic. Anterior, Ghedeon verificase pentru a fi sigur de îndrumarea divină atunci când a venit îngerul; acum a verificat din nou în acest test pentru a se asigura de corectitudinea poziției sale. Apoi, 'Ierubaal, care este Ghedeon, și toți oamenii care erau cu el, s-au sculat dis-de-dimineață și au tăbărât lângă fântâna Harod; astfel că armata madianită era pe partea de nord a lor, lângă dealul Moreh, în vale.” — Judecători 6: 34-40; 7: 1.
28 Cu doar 32.000 de israeliti adunați în dealurile de deasupra și o hoardă de inamici de 135.000 răspândită în valea de mai jos, Dumnezeul Iehova i-a dat lui Ghedeon această poruncă uimitoare: "Sunt prea mulți bărbați cu tine pentru a-i da pe madianiți în mâinile tale;
Israel ar putea să se laude asupra mea spunând: 'Mâna mea a câștigat victoria.' Acum, dă această proclamare poporului, că 'oricine este înfricoșat și tremură trebuie să se întoarcă acasă." (Judecători 7: 2, 3, Moffatt). De data aceasta, testul nu a fost unul cerut de Ghedeon pentru a demonstra corectitudinea poziției sau asigurarea sprijinului lui Iehova, ci a fost o selecție făcută de Dumnezeu însuși a celor adunați pentru luptă. Cei înfricoșați au fost rugați să se întoarcă acasă; și 22.000 au părăsit adunarea, retrăgându-se din forța de luptă. Zece mii au rămas lângă fântâna Harod; fântână a cărei nume, incidental, înseamnă 'tremur, palpitație'. Șansele împotriva lui Israel, odată de patru la unu, acum devin de treisprezece la unu! Totuși, Iehova a acționat cu înțelepciune în cadrul legii sale: „Ofițerii vor vorbi mai departe poporului și vor spune: „Ce om este acolo care este fricos și descurajat? Să plece și să se întoarcă acasă, ca inima fraților săi să nu se descurajeze la fel ca inima lui.”” — Deuteronom 20: 8.
29 În împlinirea acestor părți ale dramei profetice, urmând întronarea și venirea lui Cristos Isus la templu și curățirea rămășiței unse de pe pământ, organizația lui Satan s-a poziționat pentru luptă împotriva vestitorilor Regatului. (Rev. 12: 17) Mai multe profeții prezic că, în acel timp, oameni și națiuni vor conspira și se vor uni pentru a rezista martorilor, acum eliberați mental de multe idei religioase false care le-au împiedicat serviciul lui Dumnezeu. (Psalmi 2 și 83; Isaia 8: 9-12; Rev. 11: 17, 18) Mult depășiți numeric, așa cum era ceata lui Ghedeon, martorii unși ai lui Iehova trebuie să se bazeze pe ajutorul lui Dumnezeu; de unii singuri nu pot face nimic. Astfel, ei își testează continuu poziția, se examinează pe ei înșiși, cercetează Scripturile pentru a se asigura că predicarea lor rămâne în armonie cu acestea, caută dovezi ale îndrumării și binecuvântării lui Iehova și rămân vigilenți pentru a profita de orice mustrare sau corectare divină. Așa cum Ghedeon a verificat și a re-verificat, tot așa ei continuă să-și testeze starea înaintea lui Dumnezeu pe măsură ce avansează în fluxul timpului. — 2 Cor. 13: 5; 1 Tesaloniceni 5: 21; Evrei 12: 5-11.
30 Pe măsură ce martorii predică pe întreg pământul, ei îi invită pe alții să se adune cu ei. Mulți ascultători sunt de acord în inima lor cu mesajul împotriva religiei ipocrite, dar refuză să se adune. Alții sunt de acord și se adună, la fel ca cei 32.000 de israeliti. Dar la aceste întâlniri, ei discern lupta implicată, văd armata dușmanului desfășurată împotriva martorilor, descoperă că persecuția vine asupra celor care stau pentru Iehova și, după o scurtă perioadă de participare la întâlniri, se retrag din compania celor neînfricați. Neavând dragostea perfectă pentru Dumnezeu care alungă toată frica, ei sunt prinși în capcana fricii de om, iar frica le leagă mintea în robie. Întrunirile unde apele adevărului curg devin
1 Junie, 1950
Turnul de Veghe
169
locuri de tremur și palpitație pentru ei, la fel cum a fost fântâna lui Harod pentru cei 22.000. Ei preferă o bună reputație în comunitate în locul unei bune stări înaintea lui Dumnezeu, așa cum au făcut bărbații proeminenți în vremea lui Isus: „Un număr chiar dintre autorități au crezut în el, deși nu o mărturiseau din cauza fariseilor, ca să nu fie excomunicați; ei preferau aprobarea oamenilor în locul aprobării lui Dumnezeu. (Ioan 12: 42, 43, Moffatt) Astfel, încercarea lor slabă de a evada din sistemele închisorii lui Satan se încheie cu pierderea curajului, abandonarea adunărilor și întoarcerea în captivitate. — Prov. 29: 25; Matei 5: 10-12; 2 Timotei 3: 12; Evrei 10: 25; 1 Ioan 4: 18.
SEPARAREA CELOR LENEȘI DE CEI ZELOȘI
31 Iehova Dumnezeu a făcut acest test pentru a elimina pe cei fricoși. A făcut-o prin revelarea adevărului, dezvăluind dificultățile care urmau, astfel încât organizația Diavolului să fie expusă, iar aceste dezvăluiri au adus frica la suprafață. Adevărul a scos din turma de oi pe cei care nu ar fi urmat cu curaj pe Liderul lor, Cristos Isus. A sacrificat cantitatea pentru calitate, dar și mai multe revelații ale adevărului urmau să subțieze rândurile și mai mult, așa cum a fost prefigurat de ceea ce s-a întâmplat apoi cu armata lui Ghedeon de zece mii.
32 „Și DOMNUL i-a zis lui Ghedeon, Poporul este încă prea numeros; adu-i jos la apă, și acolo îi voi încerca pentru tine: și va fi că despre cine îți voi spune, Acesta va merge cu tine, acela va merge cu tine; și despre oricine îți voi spune, Acesta nu va merge cu tine, acela nu va merge. Astfel, el a dus jos poporul la apă: și DOMNUL i-a zis lui Ghedeon, Oricine linge apa cu limba, așa cum linge un câine, pe acela să-l pui deoparte; de asemenea, pe oricine se apleacă pe genunchi să bea. Și numărul celor care au lins, ducându-și mâna la gură, a fost de trei sute de oameni: dar tot restul poporului s-a aplecat pe genunchi să bea apă. Și DOMNUL i-a zis lui Ghedeon, Prin cei trei sute de oameni care au lipăit vă voi salva și voi da pe Madianiți în mâna ta: și lasă-i pe toți ceilalți să meargă fiecare la locul lui.
33 Șansele împotriva Israelului au sărit la 450 la unu! Ce ar putea face acest mic grup împotriva a 135.000 de spadasini inamici? De la sine, cu siguranță nimic! Orice eliberare care ar putea veni acum prin ei nu ar fi cu siguranță datorată forței lor numerice. Niciodată nu ar putea mai târziu să se umfle de mândrie și să se laude: „Mâna mea a câștigat victoria.” Nu lui Baal, acum doborât și smuls, nu rândurilor lor, acum atât de subțiate și epuizate, ci doar lui Iehova Dumnezeu ar putea să-i revină creditul pentru orice victorie viitoare!
34 Dar de ce au fost trimiși acasă, respinși, cei 9.700 care s-au aplecat să bea? Este ușor de convenit că frica a fost un motiv bun pentru ai elimina pe cei 22.000; dar ce bază solidă ar putea avea acest test al băutului? Ei bine, amintiți-vă că forța lui Ghedeon era la marginea taberei inamice, că opoziția era în raza de vedere, că o luptă era iminentă. Nu cereau circumstanțele vigilență, atenție? Și cât de mult poate vedea un om care se apleacă sau se prosternează pentru a sorbi cu lăcomie apă, nefiind conștient de împrejurimile sale? Nu au arătat cei 9.700 neglijență, indiferență, lipsă de apreciere pentru gravitatea situației, prin faptul că s-au aplecat și s-au îndoit confortabil pentru a-și satisface nevoile personale? Da; la fel de mult cum cei 300 au arătat calități bune opuse prin faptul că și-au menținut picioarele pe pământ, aducând apa necesară la gura lor cu palmele împreunate, având ochii în față și capul sus la evenimentele care se apropiau rapid de un climax. În timp ce își potoleau setea, nu au uitat de luptă.
35 Semnificația profetică a acestui lucru? Ei bine, Scripturile sunt pline de dovezi că apa reprezintă adevărurile dătătoare de viață de la Iehova. Astfel de expresii precum izvoare ale salvării, izvoare de ape vii, râuri de viață și a fi curățat prin „spălarea cu apă prin cuvânt” sunt doar câteva exemple. (Isaia 12: 3; Ieremia 2: 13; Ezechiel 47: 1-12; Amos 8: 11; Efeseni 5: 26; Rev. 22: 1, 17) În timp ce cineva poate bea din apele adevărului în privat, în propria sa casă, ar trebui să bea și în adunările congregaționale. Astfel de întruniri sunt locuri de adăpare pentru mulți; iar în drama luată în considerare, a fost un grup adunat care a băut. Prin urmare, testul băutului în timpurile moderne s-a manifestat la adunările martorilor lui Iehova.
36 Cei 22.000 de fricoși nu au stat lângă fântâna lui Harod suficient de mult pentru a-și potoli setea, dar cei 9.700 au făcut-o. Mulți astăzi vin la o întâlnire sau două și sunt speriați de perspectivele serviciului și persecuției înainte de a gusta cu adevărat din apele adevărului, dar alții continuă să se adune și să bea din mesaj. Ei participă la întâlniri, se ridică de pe scaune și își asumă poziții de confort și relaxare, se bucură de explicațiile armonioase ale scripturilor dificile, care sunt ca o muzică frumoasă pentru urechile lor, și absorb descrierile binecuvântărilor din noua lume, care le par o melodie foarte plăcută; dar nu vor face acea muzică frumoasă pentru alții, nu vor cânta acea melodie plăcută pentru alte urechi, nu se vor ridica pentru a mărturisi, nu își vor deschide ochii pentru serviciu și nu vor înfrunta dușmanul pe câmpul de luptă. (Ezechiel 33: 30-33) Singurul lor program de expansiune este
170
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
unul egoist, de a-și mări propria șefie, de a se umfla cu o cunoaștere lipsită de înțelegere, de a acumula adevărul pentru ei înșiși, așa cum un zgârcit îngroapă aurul. Această clasă, prefigurată de cei 9.700 din timpul lui Ghedeon, a fost deosebit de evidentă în anii 1920, când atât de mulți au fost prinși în procesul egoist de dezvoltare a „caracterului” și când atât de puțini au văzut necesitatea serviciului în teren. Când necesitatea de a face serviciu în teren a fost repetat subliniată la întâlniri, acea adevăr a fost prea greu de acceptat pentru mulți și i-a îndepărtat de adunarea poporului lui Iehova. — Prov. 4: 5, 7; Ioan 6: 60-66; 1 Cor. 8: 1.
37 Cât de diferită este atitudinea celor trei sute antitipici când participă la întâlniri! Ei trebuie să bea și să facă; dar pentru ei mesajul nu este doar o frumoasă predică de duminică care să le mângâie urechile și să fie uitată, nu o muzică frumoasă care să intre pe o ureche și să iasă pe cealaltă, nu un cântec minunat care să-i adâncească în visuri despre o lume nouă. Când participă la experiențe instructive sau demonstrații practice la întâlniri, mintea lor este atentă la modul în care pot folosi acea instrucțiune în propria lor activitate de serviciu. Când revista Watchtower este studiată de congregație și sunt aduse în discuție puncte scripturale bune, ei nu doar că se bucură de acel adevăr, ci se gândesc și la modul în care pot folosi acea cunoștință în propria lor activitate de predicare. Ei sunt „împlinitori ai cuvântului, și nu doar ascultători”. (Iacov 1: 22). Ei se umplu cu apele adevărului care țâșnesc la întruniri, dar în timp ce fac asta, își țin ochii și urechile deschise la oportunități de serviciu în care pot lăsa adevărul să curgă către alții. Pe măsură ce ei înșiși învață, dorința de a le spune altora crește presiunea până când se apropie de punctul de explozie; apoi simt ușurare deschizând buzele și lăsând mesajul să se răspândească pentru ca și alții să se bucure de el, așa cum a făcut Elihu. — Iov 32:17-20, An Amer. Trans.
38 În anii 1920, testele care au venit prin noilor adevăruri și judecăți continue de la templu au curățat și purificat rămășița unsă până când au rămas doar câțiva neclintiți, cei încercați și testați, cei neînfricați și altruiști, luptătorii vigilenți „puternici în Domnul și în puterea puterii Lui”. (Isa. 6: 5-7; Zah. 3: 1-5; Efes. 6: 10) O mică ceată de martori în comparație cu hoardele inamice care trebuie înfruntate; totuși, numerele nu sunt necesare pentru victorie atunci când Iehova este de partea celor puțini (1 Sam. 14: 6; Luca 19: 40; Rom. 8: 31). Evenimentele au dovedit acest principiu ca adevărat în zilele lui Ghedeon; evenimentele antitipice îl confirmă și astăzi.
DE CE MINȚILE SUNT FĂCUTE LIBERE
39 Dar înainte de a ne adânci în narațiunea scripturală a luptei efective și de a face paralele cu împlinirile
antitipice ale evenimentelor, ia-ți un moment pentru a reflecta asupra dramei până în acest punct. Tot Israelul se afla într-o stare necurată în ochii lui Dumnezeu, din cauza închinării la Baal." Ei erau practic ascunși de forțele de ocupație crude. Ei au strigat către Domnul în necazul lor. El a răspuns, trimițând un profet și un înger și ridicând un judecător ca eliberator. Majoritatea au opus rezistență mesajului trimis prin profet și au vrut să-l omoare prin violența maselor pe judecătorul ridicat de vizita îngerului. Ei au preferat Baalismul popular în locul închinării adevărate. La fel și astăzi, religiile ortodoxe, dar false, ale creștinătății sunt cele populare, iar adevărurile biblice nealterate enunțate de martorii lui Iehova stârnesc mulțimile la violență.
40 Dar credinciosul Ghedeon și oamenii săi l-au aruncat pe Baal la pământ, au trimis invitații pentru a se aduna, și-a pregătit forțele pentru bătălie prin eliminarea celor fricoși și a celor leneși din egoism, și au rămas în alertă pentru acțiune. Astăzi, un grup similar, o rămășiță unsă, există. Ei au fost pregătiți pentru luptă prin eliminarea ceremoniilor și doctrinei religioase false din mințile lor, eliberați mental de baalismul modern, cu mințile deschise pentru a primi adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu și de la Mai-marele Ghedeon aflat la templu. Ei studiază, atât în mod privat, cât și în adunare, liberi de frică și egoism. Ei nu încetează să se adune și nu se întorc la baalism. Soția lui Lot a privit înapoi înapoi spre Sodoma, israeliții din pustie au privit înapoi spre plăcerile egiptene, porcul spălat se întoarce la noroi, câinele se întoarce la vărsătura sa; dar creștinii eliberați de baalismul modern nu se întorc, nu privesc înapoi după ce au pus mâna la plugul serviciului Regatului. — Gen. 19: 26; Numeri 11: 4-6, 18-20; 2 Petru 2: 20-22; Luca 9: 62.
41 Cu mințile eliberate și umplute cu adevărul care face oamenii liberi, acești martori unși au ieșit și continuă să iasă pentru a elibera pe alții. Ei organizează evadări din închisori, nu din celule literale și nu folosind ferăstraie sau explozibili, ci prin adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, care este mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri și care poate tăia mințile legate de funiile diavolești. Sabia spiritului înjunghie și taie, apele adevărului umplu ascunzătorile erorii, adevărul tăios ca grindina smulge refugiu minciunilor, ca un bici, tulbură și terorizează închizătorii clericali incapabili să-și acopere departamentul fraudulos, adevărul aprins consumă fânul religios, și ca un ciocan care sparge stânci, pulverizează pietrele de poticnire doctrinare care îi împiedică pe atât de mulți atunci când încearcă să urmeze calea adevăratei închinări. Este așa cum spun Isaia și Ieremia:
42 „Grindina va spulbera refugiu minciunilor, iar apele vor umple ascunzătoarea... Când biciul peste măsură va trece prin voi,
1 Junie, 1950
Turnul de Veghe
171
atunci veți fi zdrobiți de el. Din momentul în care va ieși, vă va lua: căci dimineața după dimineața va trece peste voi, ziua și noaptea: și va fi un necaz când el vă va face să înțelegeți doctrina. Căci patul este mai scurt decât poate un om să se întindă pe el: și cuvertura este mai îngustă decât poate el să se înfășoare cu ea.” (Isa. 28: 17-20, nota marginală) „Proorocul care are un vis, să spună un vis; și cel care are cuvântul meu, să vorbească cuvântul meu cu credincioșie. Ce este fânul în comparație cu grâul? zice DOMNUL. Nu este cuvântul meu ca un foc? zice DOMNUL; și ca un ciocan care sfărâmă stânca în bucăți?” - Ieremia 23: 28, 29; Isaia 62: 10; Efeseni 6: 17; Evrei. 4: 12.
43 Adevărul cu privire la originea păgână și calitățile asemănătoare lui Baal ale doctrinelor religioase ale Creștinătății eliberează mintea ascultătorului de ele, le răstoarnă, le deranjează din orice poziție creștină pe care o aveau odată în mintea persoanei. Dar adevărul biblic face mai mult decât să scoată, să dărâme, să arunce și să distrugă, așa cum arată însărcinarea lui Ieremia: „Te-am pus astăzi peste națiuni și peste regate, ca să scoți, să dărâmi, să distrugi și să arunci, să construiești și să plantezi.” (Ier. 1: 10) Așa cum Ghedeon a reconstruit închinarea adevărată după ce a distrus baalismul, tot așa astăzi rămășița unsă plantează și construiește învățături corecte după ce a curățat mizeria doctrinară a presupuselor păgânisme creștinizate. În îndeplinirea acestui serviciu, imitatorii lui Cristos ar trebui să evite speculațiile și certurile nefolositoare și să fie blânzi, gentili și persuasivi, pentru ca învățăcelul să-și recupereze libertatea mentală smulsă de la el de Satan. „Evitați speculațiile prostesti și crude; știți că acestea duc doar la certuri, iar un sclav al Domnului nu trebuie să se certe, ci să-i trateze pe toți cu bunătate; el trebuie
să fie persuasiv și fără resentimente, corectându-și oponenții cu blândețe; căci Dumnezeu le-ar putea permite să se căiască și să conștientizeze adevărul, iar ei s-ar putea totuși să-și vină în fire și să scape de capcana Diavolului, care i-a prins ca să-i facă voia.” - 2 Timotei 2: 23-26, An Amer. Trans.
44 Este pentru o astfel de luptă divină în interesul eliberării pentru care martorii lui Iehova înșiși au fost eliberați mental. Adevărul care i-a eliberat pe ei trebuie folosit pentru a-i elibera pe alții, așa cum arată parabola celor zece talanți. Ei luptă ca soldați ai lui Cristos, suportând dificultăți, separați de încurcăturile lumești. (2 Tim. 2: 2-4) Înarmați nu cu arme carnale, ci cu adevărul biblic, ei pot răsturna închisorile mentale și fortărețele, iar orice argument sau obstacol ridicat de temnicerii vizibili poate fi distrus, iar mințile odată captive lui Satan devin legate în obediență de Cristos și de Dumnezeu. „Deși trăiesc o viață pământească, eu nu duc un război pământesc, căci armele pe care le folosesc eu nu sunt cele pământești, ci puternice divin pentru a distruge fortărețele. Eu distrug argumente și orice obstacol care este ridicat împotriva cunoașterii lui Dumnezeu și iau captiv fiecare gând și îl fac să asculte de Cristos.” - 2 Corinteni 10: 3-5, An Amer. Trans.
45 Când ne întoarcem la drama profetică antică care implică pe Ghedeon și mica sa ceată de trei sute, când îi urmărim în luptă împotriva dușmanului care s-a răspândit peste valea Izreel ca lăcustele în număr, vom găsi acolo prefigurat războiul creștin care nu folosește arme carnale? Va corespunde rezultatul bătăliei din zilele judecătorilor cu rezultatele luptei creștine în aceste ultime zile ale lumii lui Satan? Pentru faptele care răspund, vă rugăm să consultați următoarea noastră ediție.
O LUME COMPLET NOUĂ PENTRU ACEST GLOB
O LUME NOUĂ! Cine poate crea așa ceva? Cum va fi aceasta? După ce idei va fi realizată? Va fi potrivită pentru toți cei care trăiesc? Va rezista pentru totdeauna? Răspunsul corect, susținut de o autoritate care nu poate fi contestată, îi consolează pe cei care plâng din cauza condițiilor rele actuale și liniștește toate temerile legate de viitorul care este acoperit de întuneric și incertitudine. Aceasta umple inimile persoanelor drepte cu speranță. Primind acea informație autoritară, aceștia sunt liniștiți cu asigurarea că noua lume va fi absolut perfectă și va satisface complet dorințele inimii lor și mai chiar mult decât să le îndeplinească cele mai înalte așteptări.
Acum este momentul pentru toți iubitorii dreptății și adevărului să aibă curaj și să se bucure. Este un timp pentru toți cei care doresc să trăiască sub o conducere a justiției și păcii să examineze faptele în lumina acelei noi lumi care vine și să învețe
adevărul, pentru a fi apoi ghidați de acesta. Dificultățile întâmpinate și costul timpului și studiului din partea ta nu se compară cu recompensele pe care le primești în cunoștință, înțelegere, pace, bucurie și speranța vieții. Timpul este scurt. Cei care nu se informează și care nu aleg acum noua lume pe care Puterile Superioare adevărate o vor stabili în curând nu vor trăi niciodată pentru a intra în binecuvântările și gloriile ei. Aceasta este pentru cei care o doresc și se pregătesc pentru ea. Nimeni nu va fi forțat să intre în ea împotriva voinței și alegerii sale.
Noua lume înseamnă mai mult decât realizează națiunile. Aceasta necesită mai mult decât pot ele aduna. Faptul simplu este că ele nu o doresc. Din acest motiv, nouă lume promisă a păcii durabile nu ar trebui confundată cu așa-numita „noua ordine” sau „noua ordine mondială” care a fost promovată și căreia i s-a făcut publicitate pe scară largă cu câțiva ani în urmă de dictatori politici și religioși ca o capcană pentru oameni. Noua lume
172
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
dreaptă este exact opusul acelei scheme umane egoiste și ambițioasă. Un astfel de plan caută realizarea prin forță dură și brutală, prin distrugerea a milioane de vieți și a căminelor pașnice, prin constrângerea oamenilor obișnuiți împotriva conștiinței și alegerii lor personale, și, rușine!, prin cooperarea religiei organizate pentru a convinge popoarele supuse că o astfel de „nouă ordin” este conform voinței Dumnezeului Atotputernic. Stabilită prin astfel de mijloace și căi și în astfel de scopuri, acea „nouă ordine” creată de om nu poate fi niciodată expresia voinței unui Dumnezeu al adevărului și justiției. Nici nu poate dura sau rezista, căci stă în calea glorioasei noi lumi a dreptății și se prezintă ca un substitut fals pentru regatul promis de Dumnezeu. Condamnată la eșec, va pieri!
Nu prin voința și puterea umană și efortul acestora se va întâmpla aceasta, ci prin puterea atotputernică și decretul marelui Stăpân al universului. El este Autoritatea supremă în problemele care afectează universul, inclusiv pământul nostru și națiunile și popoarele de pe acesta. El este Singura Sursă de informații de încredere care satisface dorința inimilor cinstite pentru adevăr. Cuvântul Său revelat, Biblia sacră, este mijlocul sau canalul prin care aduce aceste informații infailibile persoanelor dornice să învețe și care caută dreptatea și viața. El este Singurul Interpret al propriului Său Cuvânt profetic. El aduce în zilele noastre condițiile și evenimentele care împlinesc și clarifică semnificația ascunsă a profeției, iar apoi el deschide ochii căutătorilor Cuvântului Său pentru a vedea acordul sau corespondența dintre profeție și faptele concrete evidente de astăzi. (2 Petru 1: 20, 21) Prin urmare, marelui Stăpân al universului îi sunt datorate toate meritele, onoarea și mulțumirile pentru toată informația revelată despre noua lume care va transforma complet viețile oamenilor de pe pământ.
O mare răsturnare de situație are loc pe Pământ. Pe de o parte, există noi metode de război atomic, mijloace moderne de transport și comunicație, descoperiri uimitoare ale științei și, pe de altă parte, există sclipiri de adevăr care expun schemele nefondate ale „noii ordini” ale religiei. Ca urmare, mari schimbări sunt în curs de desfășurare. Necesitatea unei noi ordini este recunoscută; vechea ordine trebuie să dispară. Cu toate acestea, oamenii sunt predispuși să se agațe de cea veche, fiind obișnuiți cu ea, în ciuda faptului că le-a fost dăunătoare. Cei câțiva oameni egoiști care au smuls profit, avantaj, putere și control din vechea ordine, o preferă și încearcă să oprească sau să controleze orice mișcare către nou. Pentru interesele lor egoiste, ei oferă lucruri pe care ei le numesc noi, dar care sunt doar camuflate cu nume și îmbrăcăminte moderne și care, în esență, sunt aceleași lucruri vechi. O investigație atentă dezvăluie că există forțe mai puternice decât omul care îl împiedică să stabilească un sistem de lucruri cu adevărat nou. Omul poate schimba doar aparența superficială a câtorva lucruri de pe pământ și le poate face să pară noi doar pentru o perioadă scurtă; el nu poate controla lucrurile care sunt mai presus de om și nevăzute pentru el. Cu toate acestea, Cel care șade pe tronul universului a spus: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi... Scrie: căci aceste cuvinte sunt adevărate și credincioase.” — Rev. 21: 5.
Vorbele omului despre o „lume nouă” prin realizări umane sunt foarte recente și sunt, de fapt, concepute pentru a împiedica progresul și libertatea omului. Cu aproape șase mii de ani în urmă, Creatorul a prezis construirea și venirea unei mari lumi noi și că aceasta va elibera oamenii obedienți de
înșelăciune, opresiune și moarte. Și de ce, în zorii existenței omului, Creatorul perfecțiunii a prezis venirea unei noi lumi? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să revizuim faptele referitoare la lumea pe care Creatorul a făcut-o inițial, precum și faptele referitoare la lumea care există acum și care este responsabilă pentru suferința actuală.
DOUĂ PĂRȚI ALE LUMII ORIGINALE
Cuvântul „lume”, așa cum este folosit de marele Creator, nu se limitează la pământ și la lucrurile vizibile omului. Scripturile inspirate ale adevărului arată că o „lume” include cerurile, sau lucrurile mai înalte și nevăzute omului, precum și pământul. Include împreună atât cele invizibile, cât și cele vizibile, cele invizibile dominând și afectând ceea ce este vizibil pentru ochiul uman. Să nu existe confuzie cu privire la ceea ce constituie scriptural cele două părți ale unei lumi. „Cerurile” aici nu se referă la stelele și planetele cerești din spațiul stelar, iar „pământul” nu se referă la acest glob terestru fizic care se mișcă într-o orbită solară anuală. Într-un sens simbolic, „cerurile” și „pământul” unei lumi sunt alcătuite din creaturi inteligente, mai degrabă decât din obiecte inanimate, partea cerească fiind compusă din creaturi invizibile, în timp ce creaturile umane constituie partea vizibilă pământească. Că această definiție și explicație a ceea ce constituie o lume nu este o fabulă concepută cu viclenie, ci este conform Scripturilor sfinte, vom vedea dintr-o studiu atent al Bibliei.
Lumea pe care Dumnezeu a creat-o inițial, și așa cum a cunoscut-o omul la început, a fost alcătuită din elemente vizibile și invizibile. Partea superioară, „cerurile”, era compusă din creaturi spirite, fii spirite ai lui Dumnezeu, toți perfecți, glorioși și sfinți, toți organizați într-un mod ordonat pentru serviciul lui Dumnezeu. Unora li s-au dat poziții de serafimi, altora de heruvimi și altora de îngeri sau „mesageri”. Toate aceste nenumărate miriade de creaturi spirite glorioase alcătuiau organizația universală a lui Dumnezeu și toate erau în acord armonios cu El și supuse îndrumării Sale. — Ps. 80: 1; 99: 1, Am. Stan. Ver., notă marginală.
În aranjamentul ordonat al acelei lumi originale, Dumnezeu a pus un prinț invizibil, un „heruvim uns”, peste partea pământească vizibilă, cu scopul de a avea grijă și de a veghea asupra bunăstării omului. Despre acesta, este consemnat: „Ai fost în Eden, grădina lui Dumnezeu; ... Ești heruvimul uns care ocrotește; și te-am așezat astfel: ai fost pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu; umblai printre pietre de foc.” (Ezech. 28: 13, 14) Cu totul diferiți de aceste creaturi spirit care formau „cerurile” acelei prime lumi erau Adam și ajutorul său, Eva, care erau „ai pământului, pământeni”. (1 Cor. 15: 47) „Există corpuri cerești și există corpuri pământești, dar frumusețea corpurilor cerești este de un fel, iar frumusețea corpurilor pământești este de alt fel.” (1 Cor. 15: 40, An Amer. Trans.) Astfel, lumea originală era alcătuită din două părți, ambele perfecte și drepte.
Dar a rămas aceasta pură și virtuoasă în integritatea sa? A continuat acea lume dintâi ca parte a organizației universale a lui Dumnezeu, supusă dominației suverane a lui Iehova? Faptele tragice care au urmat și care acum fac parte din
1 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
173
istoria lamentabilă a omenirii arată că nu a rămas așa. A izbucnit rebeliunea. Lăcomia și fărădelegea au intrat în inima „heruvimului uns”, iar de atunci el a fost cunoscut sub nume precum Diavol, Satan, Dragon, Șarpe și Lucifer. Perechea umană, precum și multe creaturi angelice, acum numite demoni, s-au alăturat lui Satan în acea rebeliune. Așa a fost că ambele părți ale acelei lumi originale a dreptății și-au întâmpinat căderea.
Ca urmare, creaturile spirite malefice au fost plasate sub supraveghere, în timp ce nesupusul Adam, și tovarășa sa în păcat au fost alungați din grădina perfecțiunii pentru a începe pedeapsa morții în mijlocul condițiilor de muncă istovitoare și necazului. Copiii pe care i-au adus pe lume erau toți prin moștenire imperfecți, păcătoși și necurați, și condamnați la moarte. — Romani 5:12.
Acea primă lume căzută a durat doar șaisprezece secole și jumătate înainte de a ajunge la sfârșitul său dezastruos în potopul care a inundat-o din timpul lui Noe. „Lumea care era atunci”, spune apostolul Petru, „fiind inundată de apă, a pierit.”(2 Petru 3: 6). Acea „lume” care a pierit nu a fost acest glob, deoarece există multe dovezi istorice și geologice care demonstrează că sfera noastră actuală a experimentat potopul. Ce anume a pierit atunci în potop? Ei bine, societatea umană în generațiile sale corupte și degenerative, și de asemenea, a fost destrămată structura organizațională a hoardelor invizibile de demoni ai lui Satan care înșelau și opresau omenirea. Aceasta a pus capăt acelei prime lumi, chiar dacă partea cerească, îngerii răi, nu au pierit, ci doar organizația lor existentă la acel timp a fost perturbată. Aceasta este dovada că ambele părți sunt necesare pentru a constitui o lume.
LUMEA ACTUALĂ VA FI ÎNLOCUITĂ DE CEA NOUĂ
Forțele invizibile de demoni ale Diavolului, nefiind distruse în timpul inundației, nu a durat mult până când au fost reorganizate și, ulterior, au reușit să abată majoritatea urmașilor lui Noe de la Dumnezeu. Așadar, o altă lume, compusă din părți invizibile și vizibile, a luat naștere, iar din cauza cursului său păcătos și pentru că a continuat până în prezent, este menționată în Scripturi ca „această lume rea prezentă”. (Galateni 1: 4; Tit 2: 12) Această lume nu are nicio legătură cu noua lume promisă de Dumnezeu. Aceasta este lumea Diavolului. El este „prințul” invizibil principal al acesteia, „dumnezeul acestei lumi”.(Ioan 14: 30; 2 Corinteni 4: 4) Și din nou, creștinii sunt avertizați că „întreaga lume zace în cel rău”. (1 Ioan 5: 18, 19, Am. Stan. Ver.) Există încă o altă scriptură care dovedește că o lume este compusă din parte vizibilă și parte invizibilă. „Căci noi [ca martori ai lui Dumnezeu] am fost făcuți un spectacol pentru lume, atât pentru îngeri, cât și pentru oameni.” — 1 Cor. 4: 9, Am. Stan . Ver.
Pentru buna noastră dispoziție în acest timp prezent al aparentului triumf al răului, Cuvântul sigur al Atotputernicului Dumnezeu declară: „Și voi pedepsi lumea pentru răutatea lor și pe cei răi pentru nelegiuirea lor; și voi face ca aroganța celor mândri să înceteze și voi umili mândria celor teribili. Prin urmare, voi zgudui cerurile, iar pământul se va mișca din locul său, în mânia DOMNULUI armatelor și în ziua furiei sale aprinse. (Isaia 13: 11, 13) Că Domnul Iehova va clătina și va mistui de data aceasta într-o distrugere de foc atât elementele invizibile, cât
și cele vizibile ale lumii conduse de Diavol, observă ce declară apostolul Petru: „Dar cerurile și pământul care sunt acum sunt păstrate prin același cuvânt, păstrate pentru foc, în ziua judecății și a pierzării oamenilor fără Dumnezeu.” - 2 Petru 3: 7.
Mulți discipoli orbi ai crezurilor religioase susțin că afirmația lui Petru aici înseamnă că acest glob literal al nostru va fi ars până la cenușă. Oameni proști! Oare nu au citit niciodată cuvintele infailibile ale Domnului: „Pământul rămâne pentru totdeauna”? (Eclesiastul 1: 4) În plus, prin adoptarea unei astfel de viziuni, religioșii bisericești se află în poziția ridicolă de a pretinde că vor merge în ceruri când pământul va fi ars, același cer despre care Petru spune că „fiind în flăcări va fi dizolvat, iar elementele se vor topi cu căldură fierbinte. (2 Petru 3: 12) Așadar, dacă, pentru a ieși din această dilemă, religioșii admit că în cazul de față „cerurile” sunt simbolice mai degrabă decât literale, atunci sunt obligați să admită că „pământul” la care se face referire în același pasaj este de asemenea simbolic, ceea ce este adevărul simplu al problemei.
Faptul, așadar, că Domnul a predeterminat să distrugă complet această lume rea prezentă, acest sistem actual de lucruri vizibile sub direcția puterilor satanice invizibile ale răului, nu ar trebui să ofere niciun motiv de alarmă, îngrijorare sau descurajare. Nu, căci apostolul continuă cu această afirmație care aduce bucurie în inimă: „Cu toate acestea, noi, conform promisiunii sale, așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care locuiește dreptatea. (2 Petru 3:13) Ah, da, o lume complet nouă! Și toate „conform promisiunii sale” făcute acolo în grădina Edenului când rebeliunea a izbucnit pentru prima dată. (Gen. 3:15) Astfel, având de la început scopul de a stabili o lume dreaptă, cu creaturi cerești drepte supervizând activitățile creaturilor pământești perfecte, Atotputernicul Dumnezeu, prin gura profeților săi, din când în când a dat promisiuni pentru a asigura că, la timpul său, va împlini scopul său. „Iată”, spune Iehova, „Eu creez ceruri noi și un pământ nou; și cele dintâi nu vor mai fi amintite, nici nu vor mai veni în minte. Ci bucurați-vă și veseliți-vă pentru totdeauna de ceea ce Eu creez.” — Isa. 65: 17, 18.
Cine poate, așadar, să creeze așa ceva? Ei bine, Iehova Dumnezeu, cel care a creat lumea dreaptă originală. Cum va fi ea? Partea vizibilă va exista în cea mai frumoasă, perfectă și sufltesc-satisfăcătoare grădină care poate fi imaginată, și chiar mai mult! Spre deosebire de lumea actuală a Diavolului, plină de necaz în fiecare detaliu. Conform ideilor cui va fi făcută? Numai conform proiectului perfect al marelui Dumnezeu, a cărui înțelepciune, dragoste, justiție și putere sunt supreme. Va fi potrivită pentru toți cei vor trăi? Cu siguranță, căci doar iubitorii dreptății și cei care se bucură de abundența păcii vor trăi pentru totdeauna în acea lume. Sub conducerea teocratică dirijată de „cerurile” invizibile, cu Cristos Isus ca Rege și stăpân, totul va fi fericire, pace și binecuvântare pe pământ. Boala, afecțiunile, lipsurile și frica vor fi necunoscute, închinarea la Iehova va fi pură și liberă, în spirit și în adevăr, iar omul și animalele inferioare vor fi în pace. Va dura ea pentru totdeauna? Da, căci Diavolul și toți asociații săi spirite rele vor fi distruși, niciodată ne mai fiindu-le permis să transforme o lume dreaptă în păcat și dezobediență.
ESTERA MANIFESTĂ ÎNȚELEPCIUNEA DIVINĂ
„TOATE lucrurile au ceasul lor hotărât, există un timp pentru toate lucrurile de sub cer: un timp pentru a ucide, un timp pentru a vindeca, ... un timp pentru a plânge, un timp pentru a râde, ... un timp pentru tăcere și un timp pentru a vorbi.” Aprecierea înțelepciunii acestor cuvinte, înregistrate în Eclesiastul 3:1, 3, 4, 7 (Moffatt), va ajuta toți slujitorii lui Iehova care ar frustra planurile dușmanilor adevărului și dreptății și să profite la maximum de oportunitățile de a-l sluji. Astfel, aceștia vor citi cu interes și beneficiu înregistrarea unei femei, Estera, o tânără evreică care a urmat acest curs înțelept.
Estera a trăit în cetatea regală Susa, capitala Persiei, la începutul secolului al V-lea î.Cr., în timpul când Xerxes (Ahașveros) domnea peste cele 127 de provincii ale imperiului care se întindea de la Etiopia până la India. Orfană de la o vârstă fragedă, ea a fost crescută de verișorul ei, Mardoheu, un beniamit. Numele ei „Estera” era echivalentul persan al numelui evreiesc „Hadassah”, care înseamnă „mirt”.
Estera apare pentru prima dată în carte sub numele ei după ce Xerxes a detronat-o pe regina sa Vaști pentru un act grav de insubordonare și când cele mai frumoase fecioare ale imperiului au fost aduse în capitală ca posibile candidate pentru a o înlocui pe regina detronată. Estera a fost printre cele alese, căci era „frumoasă și atrăgătoare”, iar din relatarea care urmează este destul de evident că avea o fire plăcută. Prin urmare, nu este surprinzător să aflăm că a primit imediat o preferință față de toate celelalte fecioare din partea păzitorului femeilor regelui, Hegai, atunci când a venit timpul să se pregătească pentru vizita la rege.
Estera a manifestat înțelepciune ascultând de instrucțiunile lui Mardoheu de a nu-și dezvălui identitatea de evreică; căci de ce ar trebui prejudecățile rasiale să o descalifice? Aici era un moment pentru tăcere. Și după cursul de frumusețe prescris, care a durat douăsprezece luni, când a venit rândul ei să-l viziteze pe rege și i s-a permis să ceară orice și-ar fi dorit pentru a apărea în fața lui în cea mai atrăgătoare manieră posibilă, din nou a arătat înțelepciune și mulțumire păstrând tăcerea; având încredere în judecata mai matură a lui Hegai și cerând nimic altceva decât ceea ce el a prescris. O idee copilărească ar fi putut strica lucrurile cu ușurință.
Referitor la vizita ei la rege, citim: „Regele o iubea pe Estera mai mult decât pe toate femeile, și ea a câștigat favoare și bunăvoință în fața lui mai mult decât toate fecioarele; astfel că el i-a pus coroana regală pe cap și a făcut-o regină în locul lui Vashti.” După aceasta, regele a organizat o mare sărbătoare, a declarat o zi de sărbătoare națională și a oferit daruri generoase, toate în cinstea Esterei, noua sa regină. — Estera 2: 16-18, An Amer. Trans.
Nu mult după aceea, verișorul Esterei, Mardoheu, i-a dezvăluit un complot de a-l ucide pe rege, pe care ea l-a făcut cunoscut regelui și care, în urma unei investigații, s-a dovedit a fi adevărat. Aici din nou aceasta a arătat înțelepciune, căci, în timp ce s-a asigurat să-l informeze pe rege că Mardoheu a descoperit complotul, ea „nu și-a făcut cunoscută rudenia și poporul”. Deși acum era regină, ea a continuat să asculte de instrucțiunile înțelepte ale acestui slujitor devotat al lui Iehova, la fel ca înainte.
Vashti fusese detronată în al treilea an al domniei lui Xerxes; trecuseră patru ani până când Estera i-a succedat. Acum era al doisprezecelea an al domniei sale, aproximativ 475 î.Cr., când, într-o zi, slujitoarele ei i-au adus vestea că
toți evreii din Susa, inclusiv Mardoheu, erau în mare necaz, plângând, jelind și postind și acoperindu-se cu sac și cenușă. Perplexă, Estera trimite haine lui Mardoheu pentru ca el să-și poată da jos veșmintele de sac, dar el refuză să le accepte. Tulburată, Estera trimite apoi pe unul dintre eunucii regelui, Hatac, care era în serviciul ei, să „afle ce se întâmplă și de ce se întâmplă”.
Mardoheu îl informează despre tot ce i s-a întâmplat și despre suma exactă de bani ($18.000.000) pe care Haman a promis să o plătească tezaurului regelui pentru distrugerea evreilor. De asemenea, el îi dă lui Hatac o copie a decretului care a fost dat în Susa pentru a distruge toți evreii în a 13-a zi a celei de-a douăsprezecea lună (Adar), dată care fusese stabilită prin tragerea la sorți, pentru a i-o arăta Esterei și o îndeamna să se ducă la rege și să-l implore în numele poporului ei." — Estera 4: 1-9
Dar Estera ezită, și nu fără un motiv care pare întemeiat: „Toți slujitorii regelui... știu,” îi spune ea lui Mardoheu, „că oricine, fie bărbat, fie femeie, vine la rege în curtea interioară fără a fi chemat, există o singură lege pentru el, aceea de a fi condamnat la moarte, cu excepția celor cărora regele le va întinde sceptrul de aur, ca să trăiască; dar eu nu am fost chemată să vin la rege în ultimele treizeci de zile.” Era regele supărat pe ea? Era regele supărat pe ea? O nemulțumise în vreun fel și, prin urmare, nu mai era, sau cel puțin nu pentru moment, în favoarea lui? Treizeci de zile păreau o perioadă lungă pentru a o ignora pe frumoasa sa regină." — Estera 4: 11, An. Amer. Trans.
Dar Mardoheu își menține ferm poziția: „Nu te gândi,” îi trimite el un mesaj Esterei, „că vei scăpa în palatul regal mai mult decât toți ceilalți evrei. Căci dacă taci cu desăvârșire în vremea aceasta, atunci ajutorul și salvarea vor veni pentru evrei din altă parte, . . . și cine știe dacă nu ai ajuns la împărăție pentru o astfel de vreme ca aceasta?” Apreciind raționamentul său, Estera, având încredere în Iehova, răspunde: „Du-te, adună toți evreii care se află în Susa și postiți pentru mine... trei zile... și eu și slujitoarele mele vom posti de asemenea, iar apoi mă voi duce la rege, lucru care nu este conform legii; și dacă voi pieri, voi pieri.” (Estera 4: 13-16, An. Amer. Trans.) Fără îndoială, odată cu postul au mers și rugăciuni către Iehova pentru călăuzire și ajutor.
La sfârșitul celor trei zile, Estera și-a îmbrăcat hainele regale — urma să apară cât se poate de frumos — și apoi s-a îndrăznit să intre în prezența regelui. Când regele a văzut-o, ea s-a bucurat de favoarea lui, așa că i-a întins sceptrul și a întrebat-o: „Care este dorința ta, regină Estera, și care este cererea ta? Îți va fi dat chiar și până la jumătate din regat.” A spus Estera imediat toate faptele referitoare la situația disperată în care se aflau ea și toți evreii din cauza conspirației malefice a lui Haman? Nu; deși problema era urgentă, ea a arătat tact, autocontrol și înțelepciune, apreciind că există un timp pentru toate, așa că a cerut simplu ca regele și marele său vizir Haman să vină la un banchet pe care l-a pregătit. Mai întâi, avea să-l pună pe rege în cea mai bună stare de spirit posibilă, iar prin invitarea lui Haman nu doar că îl va surprinde, dar îl va avea prezent în momentul expunerii sale." — Estera 5: 1-4.
Regele și Haman participă la banchet. La aceasta, ea le solicită prezența la un alt banchet a doua
1 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
175
zi, la care își va face cunoscută petiția. La sfârșitul celui de-al doilea banchet, ea răspunde celei de-a treia cereri a regelui pentru petiția ei cu cuvintele bine alese: „Dacă am găsit favoare în fața regelui și dacă regele este binevoitor, să-mi fie dăruită viața după cererea mea și poporul meu după cererea mea; căci suntem vânduți, eu și poporul meu, ca să fim distruși, să fim uciși și să pierim. Dar dacă am fi fost vânduți ca sclavi și sclave, aș fi tăcut, căci necazul nu ar fi meritat să-l tulbure pe rege.” Venind exact în această ocazie, ce șoc trebuie să fi fost această veste pentru rege! Nu este de mirare că a exclamat cu uimire: „Cine este el și unde este cel care îndrăznește să se prezume în inima lui să facă așa ceva?” Unde este el? Observați aici înțelepciunea de a-l avea pe Haman prezent la banchet în timp ce ea răspunde: „Un adversar și un dușman, acest Haman viclean.” Înainte ca ziua să se încheie, Haman era spânzurat pe spânzurătoarea pe care o pregătise pentru Mardoheu, iar averea lui Haman a fost dată reginei, care l-a pus pe Mardoheu să se ocupe de ea. Estera a fost bine răsplătită pentru răbdarea, curajul, înțelepciunea ei și, mai presus de toate, pentru încrederea ei în Iehova. — Estera 7:1-10, An. Amer. Trans.
Marele dușman al evreilor era mort, dar lucrarea lui încă trebuia anulată, deoarece decretul său de distrugere a tuturor evreilor încă mai era în vigoare. Așadar, Estera a îndrăznit din nou să se prezinte în fața regelui, de data aceasta căzând la picioarele lui și cerându-i cu lacrimi să abată răul plănuit de Haman, iar din nou regele i-a întins sceptrul. Observați acum cu câtă elocvență ea imploră, nu pentru propria ei viață, ci pentru viața poporului ei: „Dacă îi este pe plac regelui, și dacă am găsit favoare în fața lui, și dacă lucrul acesta pare drept înaintea regelui, și eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris pentru a anula scrisorile concepute de Haman... Căci cum aș putea să suport să văd calamitatea care va veni asupra poporului meu” - Estera 8: 2-6, An. Amer. Trans.
Ca răspuns la această petiție, regele a autorizat emiterea unui decret contrar, așa că Mardoheu a scris tuturor evreilor din provincii să lupte pentru viețile lor pe 13 Adar și chiar să treacă la ofensivă împotriva dușmanilor lor. Scrisorile au fost pecetluite cu sigiliul regelui și trimise prin cele mai rapide mijloace la dispoziția regelui. Mai mult, „Mardoheu a plecat din prezența regelui îmbrăcat în haine regale... cu o mare coroană de aur... și cetatea Shushan a strigat a fost bucurie... și mulți dintre popoarele țării au devenit evrei”. - Estera 8: 8-17, An Amer. Trans.
Din cauza acestei întorsături a evenimentelor, oficialii de pretutindeni s-au alăturat lui Mardoheu, Esterei și evreilor; și, prin urmare, când a venit acea temută 13-a zi a lunii Adar, în loc ca toți evreii să fie distruși, 75.000 dintre dușmanii lor din provincii au căzut la pământ, iar numai în Shushan, au pierit 500. Și, deși decretul permitea evreilor să îi pe jefuiască dușmanii lor, înregistrarea afirmă că „nu au pus mâna pe prada”. — Estera 9: 10, Moffatt.
Comentând această veste, regele Xerxes a întrebat-o pe regina sa Estera ce altceva își dorește, și i se va da. Fiindcă era „un timp pentru a ucide”, Estera a cerut ca evreii din Shushan să li se acorde o altă zi pentru a se răzbuna pe dușmanii lor și ca cei zece fii ai lui Haman, deja omorâți, să fie atârnați pe o spânzurătoare. Și astfel, în timp ce evreii din toate provinciile se bucurau și sărbătoreau pe 14 Adar, evreii din capitala Shusha i-au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman pe o spânzurătoare, cel mai probabil chiar pe cea pe care tatăl lor o făcuse pentru Mardoheu și pe care fusese spânzurat însuși Haman, iar evreii și-au continuat munca de răzbunare asupra dușmanilor lor, rezultatul fiind că alți 300 au căzut. Apoi s-au ospătat și s-au bucurat în ziua de 15 a lunii. Atât Mardoheu, cât și Estera au trimis scrisori evreilor din provincii, stabilind zilele de 14 și 15 Adar ca zile de bucurie; iar evreii, până în ziua de astăzi, sărbătoresc aceste două zile, cunoscute sub numele de „sărbătoarea Purim”, din cauza sorților „Pur” pe care Haman îi aruncase pentru a determina ziua distrugerii evreilor.
Slujitorii lui Iehova pot învăța multe din exemplul înțelept al Esterei, mai ales acum, când conspirațiile legale și actele ilegale împotriva lor continuă să crească. Acesta subliniază că există într-adevăr un timp pentru tăcere, pentru a evita stârnirea prejudecăților fără motiv și pentru a fi atenți să nu divulge informații pe care dușmanul le-ar putea folosi pentru a dăuna poporului Domnului și lucrării sale. De asemenea, arată că există un timp pentru a vorbi, pentru a fi îndrăzneț și fără frică, având totodată încredere deplină în Iehova că El va veni în ajutorul lor după ce au făcut tot ce le stă în putință. Arată necesitatea de a fi fideli și loiali unii altora și înțelepciunea de a asculta și a fi supuși instrucțiunilor și sfaturilor date de slujitorii maturi și devotați ai lui Iehova, pe care el îi folosește în prezent pentru a direcționa lucrarea Sa pe pământ. În plus, drama Esterei este plină de semnificație profetică, prefigurând evenimentele din zilele noastre și oferindu-ne o privire asupra viitorului apropiat, asigurându-ne că planurile dușmanilor poporului lui Dumnezeu vor eșua, căci el îi va păstra pe toți cei care îl iubesc și îi slujesc.
SCRISOARE
”CU PRIVIRE LA MANDATUL DIVIN”
9 Octombrie, 1949
Dragă Frate:
Ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră recentă referitoare la nașterea de copii pentru clasa „altor oi” care supraviețuiește Armaghedonului:
The Watchtower a subliniat de mai multe ori că Cristos Isus nu naște încă copii pământești și din acest motiv, membrii actuali ai clasei „celorlalte oi” nu sunt justificați pentru viața eternă pe pământ. Rămășița membrilor unși ai trupului lui Cristos nu este de asemenea
mama clasei „celorlalte oi” de astăzi, și nu ar fi corect ca „celelalte oi” să se adreseze rămășiței fie ca tată, fie ca mamă într-un sens spiritual. În timpul domniei de o mie de ani a lui Cristos, cei care ies din morminte și obțin viața eternă nu sunt numiți copii ai prinților pământești, ci se spune că sunt „egali cu îngerii; și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.”. (Luca 20: 35, 36, Am. Stan.Ver.) Întrucât viața lor pe pământ este obținută prin sacrificiul umanității perfecte a lui Cristos, el este de asemenea numit „Tatăl lor veșnic”.
176
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
Viața pe care o primesc nu va fi o viață într-un mod spiritual, ci într-un mod foarte literal uman sau pământesc, iar nu „prinții” le oferă aceasta.
A spune despre „alte oi” care supraviețuiesc Armaghedonului și care se căsătoresc și nasc copii prin căsătorii mixte ca fiind asemenea „fiilor lui Dumnezeu” care s-au căsătorit cu fiicele oamenilor în zilele lui Noe este greșit. Căsătoria lor mixtă nu este o întoarcere de la spiritual la uman sau pământesc, pentru a produce o rasă mixtă de hibrizi neaprobați. A spune că căsătoria după Armagedon și apoi producerea de copii reprezintă o întoarcere de la spiritual la carnal este același lucru cu a spune că pentru creștinii unși să se căsătorească și să producă copii este o întoarcere de la spiritual la carnal. În aceste cazuri, apostolul Pavel a sfătuit creștinii unși să se căsătorească „în Domnul”, și cu siguranță nu le spunea să se întoarcă de la spiritual la carnal și să producă o descendenți hibrizi, dezaprobați de Dumnezeu și sortiți distrugerii. Nici atunci când un membru uns al rămășiței se căsătorește cu unul dintre „celelalte oi” și rezultă copii, nu este o cădere de la spiritual la carnal și nu se produce copii hibrizi. În 1 Corinteni, capitolul 7, apostolul spune că, atunci când un membru al unei uniuni familiale nu este creștin, totuși copiii acestei uniuni sunt sfinți, iar soțul nesfințit este sfințit de soția credincioasă, iar soția nesfințită este sfințită de soțul credincios. De ce, atunci, ar trebui să fie diferit când supraviețuitorii Armagedonului din „celelalte oi” se căsătoresc, amândoi fiind consacrați și aprobați divin pentru supraviețuire, și apoi aduc în existență copii? Copiii lor cu siguranță nu vor corespunde gibborim-ilor sau oamenilor de renume pe care „fiii lui Dumnezeu” și fiicele oamenilor i-au adus în existență în timpul lui Noe. — Geneza 6: 1-4.
Deoarece amândoi acești 'alte oi' care se căsătoresc sunt dedicați dreptății, atunci copiii lor sunt concepuți în dreptate și sunt drepți. Încerci să forțezi cuvântul 'drept' să aibă semnificația de perfecțiune fizică. Evident, ai uitat că broșura The Meek Inherit the Earth spune, pe pagina 28: „Căsătoria acestor supraviețuitori credincioși și blânzi ai Armagedonului va face ca gospodării și cercuri familiale să apară în întreaga lume. Pământul înfrumusețat va răsuna cu vocile dulci ale copiilor, pe care acești părinți dedicați îi vor concepe și aduce pe lume
în dreptate. Nefiind încă perfecționați încă, părinții nu vor fi capabili să-și genereze copiii în perfecțiune, ci o vor face în dreptate. Ei își vor crește apoi copiii în învățătura și mustrarea Domnului Dumnezeu și sub supravegherea dreaptă a 'noilor ceruri'.
Potopul a fost o adevărată catastrofă fizică pentru vechea lume necredincioasă. Bătălia de la Armagedon va fi de asemenea o catastrofă fizică pentru această lume rea prezentă, și nu doar ceva spiritual. Arca salvării în care intrăm nu este o arcă literală, ci este organizația lui Dumnezeu; iar în ceea ce privește faptul că familia lui Noe nu a avut copii în timp ce se afla în arcă, dacă faptul că clasa 'altor oi' are acum copii naturali în condiția 'arcă' viciază ilustrația fără copii a ocupanților arcei, atunci și faptul că rămășița unsă are acum copii naturali ar vicia de asemenea ilustrația sau tipul 'arcă'. Dar nu o face. Copiii născuți acum nu sunt născuți în împlinirea mandatului divin reemis. Când Dumnezeu a reemis acest mandat de a se căsători și a se reproduce lui Noe după Potop (Geneza 9: 1, 7), mandatul a fost împlinit într-un mod tipic printr-o împlinire simbolică, 70 (10 X 7) de generații fiind enumerate în Geneza, capitolul 10, ca provenind din Noe și fiii săi. În același mod, împlinirea mandatului divin reemis după Armagedon nu va fi prin supraaglomerarea cu locuitori până la punctul de saturație, ci printr-o împlinire simbolică care va permite învierea morților, având suficient loc pentru acești înviați. Astfel, așa cum este subliniat în articolul din Watchtower 'Sfatul Apostolului cu privire la Căsătorie', 1 februarie 1947, pagina 45, coloana 2, notă de subsol, Dumnezeu va arăta că poate avea mandatul divin împlinit într-un mod foarte literal, în vederea justificării cuvântului său, și va oferi o demonstrație fidelă a împlinirii acestuia. Cei care iau parte la împlinirea sa vor continua să „slujească lui Dumnezeu în templul său zi și noapte” (Rev. 7: 15), ei vor împlini Deuteronomul 6: 7 în ceea ce privește creșterea copiilor lor, iar copiii lor vor împlini Efeseni 6: 1-3 în ceea ce privește obediența față de părinții lor, în același mod în care rămășița unsă și copiii lor sunt instruiți să fie obedienți acestor porunci divine.
Cu loialitate în serviciul teocratic,
WATCH TOWER BIBLE & TRACT SOCIETY
EXPERIENȚĂ DIN TEREN
PREDICÂND ÎN CIUDA HANDICAPULUI FIZIC
În timp ce mărturiseam în grup în Pasadena, California, găsind foarte puțin interes, am ajuns la o casă de pe colț. O femeie cu un comportament capră la ușă se interesa mai mult de hrana ei religioasă decât de pâinea vieții, așa că m-am dus la o mică casă din spate, iar în răspuns la bătaia mea, o voce a răspuns: 'Intră!'. Intrând, am văzut un bărbat stând într-un scaun cu rotile, cu brațele nu mai mult de 12 inci, fără mâini; articulațiile genunchilor îi sunt la șolduri, iar picioarele foarte scurte și, desigur, nu poate merge. S-a născut astfel. El a recunoscut imediat mesajul Regatului ca fiind adevărul, a luat trei cărți
legate și mai târziu s-a abonat la The Watchtower și Awake! Auzise anterior despre J. F. Rutherford, un fost președinte al Societății Watchtower. Am continuat cu un studiu biblic acasă cu el. Este autosuficient, un anunțător de radio, și lasă cărți la persoane din Hollywood lucru care ar fi dificil de atins pentru alții. Acum este un vestitor, are o medie de cincisprezece ore pe lună, face vizite de întoarcere și conduce studii biblice. Fratele său are grijă de el, iar amândoi participă la studiile de grup. Plănuiește să meargă la adunarea din New York și să fie botezat. Toate acestea în decurs de șase luni. — Vestitor în California.
Pentru ca încercarea credinței voastre, mult mai scumpă decât aurul care piere, măcar că este încercată prin foc, să fie găsită spre laudă, cinste și glorie... crezând, vă bucurați cu o bucurie negrăită și plină de glorie. — 1 Petru 1:7, 8.