Deschide meniul principal

Prezența lui Mesia

Versiunea din 30 noiembrie 2023 07:48, autor: Administrator (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
 



TURNUL DE VEGHE

Anunțând

Regatul lui Iehova

„EI VOR ȘTI CĂ EU SUNT IEHOVA”
Ezechiel 35:15

Vol. LXX
BILUNAR
Nr. 13
01 Iulie, 1949
CUPRINS
Prezența lui Mesia
179
Parousia (Παρουσία)
195
De ce trebuie să fie invizibilă prezența Sa
197
Motiv pentru Carne și Sânge
198
Acum Spirit
200
Venind Înapoi în Mod Asemănător
201
Scop Primordial
202
Progres în țările River Plate
203
Vacanță
194
PERIOADA DE MĂRTURIE „Răbdare Menită pentru Salvare”
194
STUDII „TURNUL DE VEGHE”
194

VOI SUNTEȚI MARTORII MEI, ZICE IEHOVA, CĂ EU SUNT DUMNEZEU. - ISAIA 43:12

“Messiahs-presence-1949.pdf”


TURNUL DE VEGHE
PUBLICATĂ BILUNAR DE
WATCH TOWER BIBLE & TRACT SOCIETY
Strada Adams numărul 117 - Brooklyn, N.Y., S.U.A.
FUNCȚIONARI
J.F. RUTHERFORD Președinte
W.E. VAN AMBURGH Secretar

„Și toți copii tăi vor fi învățați de Iehova; și mare va fi pacea copiilor tăi.” - Isaia 54:13.

SCRIPTURILE ÎNVAȚĂ CLAR
CĂ IEHOVA este singurul Dumnezeu adevărat, este din veșnicie în veșnicie, Făcătorul cerului și al pământului și Dătătorul de viață la creaturile sale; că Logosul a fost începutul creației sale și agentul lui activ în crearea tuturor lucrurilor; că Logosul este acum Domnul Isus Cristos în glorie, îmbrăcat cu toată puterea în cer și pe pământ și Directorul Executiv al lui Iehova.
CĂ DUMNEZEU a creat pământul pentru om, a creat omul perfect pentru pământ și l-a pus pe el; că omul a neascultat cu bunăștiință legea lui Dumnezeu și a fost condamnat la moarte; că din cauza actului greșit a lui Adam toți oamenii sunt născuți păcătoși și fără dreptul de a trăi.
CĂ ISUS a fost făcut om și omul Isus a suferit moarte pentru ca să producă răscumpărarea sau prețul de scăpare pentru toată omenirea; că Dumnezeu la ridicat pe Isus la natură divină și l-a înălțat la cer mai presus de orice creatură și mai presus de orice nume și l-a îmbrăcat cu toată puterea și autoritatea.
CĂ ORGANIZAȚIA LUI IEHOVA se numește Sion și că Isus Cristos este Ofițerul Șef și prin urmare este Regele de drept al lumii; că unșii și credincioșii imitatori ai lui Cristos sunt copii Sionului, membri ai organizației lui Iehova și sunt martorii săi a căror datorie și privilegiu este să mărturisească supremația lui Iehova, să declare scopurile lui cu privire la omenire așa cum sunt exprimate în Biblie și să poarte fructele regatului înaintea tuturor celor ce vor auzi.
CĂ LUMEA s-a sfârșit și Domnul Isus Cristos a fost pus de Iehova pe tronul său de autoritate, a alungat pe Satan din cer și procedează la stabilirea regatului lui Dumnezeu pe pământ.
CĂ ALINAREA și bunăstarea popoarelor pământului pot să vină doar de la și prin regatul lui Iehova sub Cristos, care acum a început; că următorul mare act al Domnului este distrugerea organizației lui Satan și stabilirea dreptății pe pământ și că sub regat toți aceia care se vor supune legilor sale drepte vor trăi pe pământ pentru totdeauna.
MISIUNEA SA
Această revistă este publicată cu scopul de a da posibilitatea oamenilor să-l cunoască pe Dumnezeul Iehova și scopurile lui așa cum sunt exprimate în Biblie. Aceasta publică instrucțiuni Biblice concepute special pentru a ajuta martorii lui Iehova și pe oamenii bine. Ea aranjează studiu Biblic sistematic pentru cititorii ei și Societatea furnizează și altă literatură ca ajutor pentru asemenea studii.
Aderă strict la Biblie ca autoritate pentru declarațiile sale. Este cu totul liberă și separată de orice partide, secte sau alte organizații lumești. Este pe deplin și fără rezervă pentru regatul Dumnezeului Iehova sub Cristos Regele său iubit. Nu este dogmatică, dar invită o examinare atentă și critică a conținutului ei în lumina Scripturilor. Nu se complace în controverse și coloanele ei nu sunt deschise părerilor personale.

PREȚUL ABONAMENTULUI ANUAL
STATELE UNITE, $1.00; CANADA ȘI DIFERITE ZONE EXTERNE, $1.50; MAREA BRITANIE, AUSTRALIA ȘI AFRICA DE SUD, 7s. Remiterile Americane ar trebui făcute prin Poștă sau Mandat Expres sau prin transfer bancar. Remiterile Canadiene, Engleze, Sud Africane și Australiene ar trebui făcute direct la birourile respective. Remiterile din alte țări decât cele menționate pot fi făcute la biroul din Brooklyn, dar doar prin mandat poștal internațional.
BIROURI EXTERNE
Britanic
Terasa Craven, numărul 34, Londra, W.2, Anglia
Canadian
Bulevardul Irwin, numărul 40, Toronto 5, Ontario, Canada
Australian
Strada Deresford Road, numărul 7, Strathfield, N.S.W., Australia
Sud African
Casa Boston, Cape Town, Africa de sud
Vă rugăm să vă adresați Societății în fiecare caz.

(Diferite traduceri ale acestei reviste apar în mai multe limbi.)

Toți studenții sinceri ai Bibliei care din motiv de infirmitate, sărăcie sau adversitate care sunt incapabili să plătească prețul abonamentului pot avea Turnul de veghe gratuit printr-o cerere scrisă adresată editorilor, odată pe an, specificând motivul pentru această solicitare. Prin urmare suntem bucuroși să ajutăm pe cei în nevoie, dar cererea scrisă necesară reglementărilor poștale trebuie să fie trimisă o dată pe an.
Anunț pentru abonați: recunoașterea unui abonament nou sau reînoire va fi trimsă doar când este solicitată. Schimbarea adresei, când este solicitată, se poate aștepta ca să apară pe eticheta adresei în termen de o lună. O reînnoire în alb (conținând anunțul de expirare) va fi trimisă cu revista cu o lună înainte de expirarea abonamentului.
Intrat ca și conținut secundar la officiul poștal din Brooklyn, N.Y., sub Actul din 3 Martie, 1879.



VACATION
Lipsă traducere...
PERIOADA DE MĂRTURIE „RĂBDARE PENTRU SALVARE”
Lipsă traducere...
STUDII „TURNUL DE VEGHE”

195



TURNUL DE VEGHE

ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA

Vol. LXX
01 Iulie, 1949
Nr.13

PREZENȚA LUI MESIA

„Și în timp ce stătea pe Muntele Măslinilor, discipolii au venit la el în mod privat, spunând - Spune-ne când vor fi aceste lucruri, - și care va fi semnul prezenței tale și sfârșitul epocii.” - Matei 24:3, Rotherham; Young


1 IEHOVA Dumnezeu a făcut ca această revistă Turnul de veghe să fie publicată, începând cu iulie 1879. Până în acest an 1949, șaptezeci de ani mai târziu, aceasta a păstrat locul ca singura revistă de pe pământ care anunță regatul lui Iehova prin Mesia al său, Cristos. Însuși titlul de pe fața acestei reviste mărturisește acest fapt. Începând ca o publicație lunară, a fost numită pentru prima dată integral „Turnul de veghe al Sionului și Vestitorul prezenței lui Cristos”. Dar de la 1 martie 1939, a fost intitulat „Turnul de veghe anunțând Regatul lui Iehova”. Sion este numele profetic dat scaunului regatului lui Iehova prin Mesia al său și, de la începutul său, Turnul de veghe a susținut acel Guvern divin ca singura speranță a omenirii. De la 1 ianuarie 1892, acest jurnal a oferit mai mult spațiu publicității Regatului extinzându-se la două numere pe lună. În toate cele șapte decenii de existență, nu a ratat nici un număr. La începutul său, în 1879, avea un tiraj de 6.000 de exemplare pe număr. Astăzi a crescut de aproape o sută de ori, la 575.000 de exemplare tipărite din acest număr. Acest lucru corespunde cu importanța mult crescută a mesajului pe care Turnul de veghe trebuie să-l transmită, pe măsură ce prezența lui Mesia se apropie de punctul culminant la Armaghedon.
2 În tot domeniul jurnalismului, iată revista care se află într-o clasă în sine, nu numai în anunțarea regatului de mult promis a lui Iehova prin al său Mesia, ci și în anunțarea prezenței lui Mesia. Nu prezența lui undeva pe pământ în trup, pentru că aceasta s-a întâmplat cu nouăsprezece secole în urmă, când a venit ca un om perfect. Ci a doua lui prezență ca Fiu nemuritor al lui Iehova în slava regatului său ceresc și însoțit de sfinții îngeri pentru a îndeplini voia lui Dumnezeu. Acolo, în trecut, el a venit în formă umană umilă pentru a justifica suveranitatea lui Iehova asupra întregului univers. Cum? Demonstrând că Iehova ar putea pune pe pământ un om perfect care, în mijlocul unei lumi dușmane, să fie fidel suveranității Sale de drept și să nu păcătuiască niciodată împotriva ei. În armonie cu aceasta, el a proclamat cu îndrăzneală regatul lui Dumnezeu în loc să ia parte la politica acestei lumi. Secundar justificării suveranității lui Iehova, Mesia a venit să-și dea viața

ca o răscumpărare de care ar fi beneficia toți cei care doreau să devină supuși ai regatului lui Dumnezeu, eliberându-i de condamnarea păcatelor lor și eliberându-i de pedeapsa păcatului, care este moartea. Omenirea avea nevoie de restaurarea regatului lui Dumnezeu pentru a-i elibera din această lume tiranică. Omenirea avea nevoie să fie răscumpărată de păcat și moarte. Din această cauză, Mesia a venit cu nouăsprezece secole în urmă ca un om perfect, nevinovat, născut prin intervenția miraculoasă a Dumnezeului Atotputernic. Prin urmare, prima sa prezență a fost sub formă umană. Dar în timp ce era încă pe pământ în trup, el a arătat continuu înainte spre a doua sa prezență. La această a doua și mai importantă prezență Turnul de veghe sa angajat să atragă atenția, sub îndrumarea lui Iehova Dumnezeu.
3 Mulți cititori ai Turnului de veghe vor spune: „Unde a vorbit Isus din Nazaret despre a doua sa prezență? Instructorii noștri religioși ne-au spus doar despre a doua Sa venire sau advent și că aceasta trebuie să fie în trup, în același trup în care a fost răstignit și că, atunci când va veni din nou, pământul și tot universul vizibil vor arde. Acest lucru nu lasă loc pentru ca a doua sa prezență pe pământ să aibă loc. În plus, dacă este prezent acum, unde este? Niciunul dintre ziarele lumii cu toate agențiile lor de culegere de știri nu au raportat prezența lui și noi înșine nu l-am văzut niciodată. Atunci de unde își găsește Turnul de Veghe faptele pentru a-i anunța prezența?”
4 Răspunzând la aceste întrebări ne întoarcem la singurele lucruri valide care pot fi recunoscute, Cuvântul scris al lui Dumnezeu și faptele binecunoscute ale istoriei lumii recente. În timp ce Cuvântul profetic al lui Dumnezeu a arătat înainte spre prima prezență a lui Mesia sau a lui Cristos, el a acordat mai multă atenție celei de-a doua prezențe a lui, din cauza importanței sale mai mari pentru Dumnezeu și pentru om. Imaginează-ți ce fior trebuie să-l fi dat lui Simon Petru când fratele său Andrei „i-a spus: „Am găsit pe Mesia!”. – adică Cristosul”. (Ioan 1:41, An Amer. Trans.) Mesia pe care acei evrei cu inima cinstită îl aşteptaseră cu atâta dorinţă era prezent. — Mesia, Cristosul,


195

196



196
Turnul de Veghe
Brooklyn, N.Y.


este aici! ar putea spune ei. Astăzi, dovada este că același Mesia sau Cristos este din nou prezent. Acest lucru ar trebui să transmită un fior mai mare tuturor inimilor credincioase care au tânjit și s-au rugat pentru venirea Lui, pentru că ea constituie cea mai mare veste și cel mai important fapt al zilelor noastre. Oferă singura explicație pentru toate evenimentele ciudate și tulburătoare din lume care s-au petrecut începând cu anul 1914 d.Cr.
5 În acest sens, trebuie să ne referim la creștinul consacrat pe care Dumnezeu l-a folosit pentru a fonda Turnul de veghe. El a fost primul său editor, Charles T. Russell, un om pe numele căruia clerul religios al întregii creștinătăți continuă să aducă ocară până în ziua de azi, la treizeci și trei de ani după ce a murit în timpul unui turneu de predicare. Dar să uităm de ocară. Dacă lăsăm ocara oamenilor să ne influențeze, nu am avea nimic de-a face cu Isus Cristos, nici măcar cu Iehova, Dumnezeul cel viu și adevărat. Amintiți-vă că Isus i-a spus lui Dumnezeu: „Ocările celor ce te ocăreau au căzut asupra mea”. (Rom. 15:3) Indiferent de omul implicat, suntem interesați de evenimentele moderne care au condus la dezvăluirea adevărului divin. Ei bine, atunci, în primăvara anului 1877, sau cu peste doi ani înainte de a începe această revistă, numitul Russell a publicat o broșură intitulată „Obiectul și modalitatea întoarcerii Domnului”.* Publicația a fost menită să corecteze multe puncte de vedere greșite atât de general susținute de către religioși despre a doua venire a lui Mesia. A urmat după un studiu diligent al Bibliei de către un grup de căutători ai adevărului pe care Russell îl formase într-o clasă de studiu în jurul anului 1870. În timpul anilor de studiu împreună, au ajuns să recunoască diferența dintre Isus Cristos ca omul care „s-a dat pe sine însuși ca răscumpărare pentru toți” și glorificatul Isus Cristos care avea să vină din nou, o persoană spirituală divină, nemuritoare. Ei au legat cu aceasta faptul că persoanele spirituale pot fi prezente și totuși nevăzute de ochii oamenilor. În acea vreme, așa-numiții „Ai Doilea Adventiști” se așteptau ca Cristos să se întoarcă în trup și învățau că lumea și tot ce este în ea, cu excepția acelor ai Doilea Adventiști, va arde în 1873 sau 1874; dar așteptarea lor cu privire la a doua venire și la sfârșitul lumii a fost dezamăgitoare.
PAROUSIA (Παρουσία)
6 Acum, întoarceți-vă la Biblia dumneavoastră la Matei 24:3. Dacă folosiți versiunea catolică Douay, se spune: „Și când ședea el pe muntele Măslinilor, ucenicii au venit la el în privat, zicând: Spune-ne când vor fi aceste lucruri? și ce va fi semnul venirii tale și al consumării lumii?” Dacă folosiți populara King James sau Versiunea Autorizată, se spune: „Și în timp ce el stătea pe muntele Măslinilor, ucenicii s-au apropiat

* Vezi Timpul este la îndemână, pagina 223 ¶1; de asemenea, Turnul de veghe din 15 iulie 1906, pagina 230.

de el, spunând: Spune-ne, când vor fi aceste lucruri? și care va fi semnul veniri tale și sfârșitul lumii?" Rețineți că limbajul ambelor versiuni este similar și că ambele folosesc cuvântul venire. Cuvântul din textul original grecesc din care a fost tradusă Versiunea King James este parousía. Cuvântul din textul Latina Vulgata din care a fost tradusă versiunea Douay este advéntus. Timp de peste o mie de ani, Latina Vulgata a fost versiunea biblică folosită în principal în întreaga creștinătate, iar utilizarea ei a cuvântului advéntus, care înseamnă advent sau venire, a influențat traducătorii englezi în înțelegerea lor a ceea ce înseamnă cuvântul grecesc parousia, la Matei 24:3. si in alte părți. Așa că l-au redat „vine”. Cu toate acestea, la 2 Corinteni 10: 10 și Filipeni 2: 12, Latina Vulgata redă același cuvânt parousía ca praeséntia, însemnând prezența.
7 Cam în ianuarie 1876, atenția lui Russell a fost atrasă asupra unui lucru: acest cuvânt din Matei 24:3 înseamnă prezență și a fost redat astfel într-o traducere a Scripturilor Grecești Creștine publicată pentru prima dată în formă completă în America în 1865.* Acest fapt doar a confirmat adevărul că întoarcerea lui Cristos va fi în spirit. Conform cronologiei Bibliei, așa cum a fost înțeleasă atunci, s-a calculat că prezența sa spirituală a început deja, în 1874. Din acest motiv, când Turnul de veghe a început publicarea în 1879, purta subtitlul „Vestitorul prezenței lui Cristos”. Dovezi mai bune cu privire la prezența lui au fost furnizate de atunci în Scriptură și în împlinirile profeției.
8 Să nu credeți că această doctrină a celei de-a doua prezențe a lui Cristos se bazează pe traducerea unei versiuni obscure din Scriptură făcută în timpul secolului trecut. Este susținută de alți traducători ai Bibliei, precum și de învățăturile de bază ale Bibliei. În 1862, renumitul Dr. Robert Young, LL.D., mai bine cunoscut pentru „Concordanța analitică a Bibliei” încă folosită pe scară largă,

* Acesta a fost The Emphatic Diaglott, publicat de producătorul său, Benjamin Wilson, un editor de ziar la Geneva, Illinois. Publicarea sa, număr cu număr, s-a extins pe o perioadă de șapte ani, terminându-se în 1863. După ce a fost legat împreună, întregul purta data 1864. A doua ediție, care a fost de fapt prima ediție publicată deodată în formă completă, a fost publicat de Fowler & Wells, New York, în 1865, dar prefața editorului a fost datată 1864. În titlul său, cuvântul „Diaglott” a fost folosit ca însemnând interliniar și, prin urmare, nu este o greșeală pentru cuvântul grecesc similar „diglott”. La ce se referă „empatic” nu este traducerea interliniară cuvânt cu cuvânt a textului grecesc, ci traducerea domnului Wilson într-o coloană alături. (A se vedea American Greek Testaments A Critical Bibliography of the Greek New Testament, publicată în America, de Isaac. H. Hall, A.M., LL.B., Ph.D., Philadelphia, Pa., 1883.) În 1902, drepturile de autor și plăcile ale The Emphatic Diaglott au fost cumpărate de la Fowler & Wells Company de un student serios al Bibliei și au fost prezentate de acesta către Watch Tower Bible & Tract Society ca un cadou pentru a fi folosite în promovarea adevărului, reducând prețul astfel încât să permită săracilor lui Dumnezeu să aibă acest ajutor în studierea Cuvântului Său.

197



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
197


a publicat la Edinburgh, Scoția, prima sa ediție a „Sfânta Biblie constând din vechiul și noul legământ, tradus după Scrisoarea și Idiomele limbilor originale”. Redarea sa din Matei 24:3 folosește și cuvântul „prezență” și spune: „Și când stătea pe muntele Măslinilor, ucenicii s-au apropiat de el singuri, zicând: „Spune-ne, când vor fi acestea? și care este semnul prezenței tale și al sfârșitului deplin al veacului?” Să fie aici spus că în textul original grecesc al Scripturilor inspirate cuvântul parousía apare de 24 de ori.* În fiecare caz, traducerea doctorului Young redă acest Cuvânt grecesc „prezență”.
9 Zece ani mai târziu, în 1872, renumitul Joseph B. Rotherham a publicat la Londra, Anglia, traducerea sa intitulată „The New Testament Newly Translated and Critically Emphasised”. Și acesta folosește cuvântul „prezență” la Matei 24:3 și spune: „Șezând el pe Muntele Măslinilor, ucenicii s-au apropiat de el, zicându-i: Spune-ne când vor fi aceste lucruri: și care este semnul prezenței tale și încheierea veacului.”† Ca și a doctorului Young, traducerea lui Rotherham redă toate cele 24 de cazuri de parousía în mod uniform „prezență”. Astfel, în al treilea sfert al secolului trecut, găsim cel puțin două traduceri britanice și una americană ale Scripturilor care au atras atenția asupra doctrinei celei de-a doua prezențe a lui Cristos înainte ca aceasta să fie preluată de Russell, care a devenit primul editor al Turnului de veghe.

*Cele 24 de apariții ale parousía sunt la Matei 24:3, 27, 37, 39; 1 Corinteni 15:23; 16:17; 2 Corinteni 7:6, 7; 10:10; Filipeni 1:26; 2:12; 1 Tesaloniceni 2:19; 3:13; 4:15; 5:23; 2 Tesaloniceni 2:1, 8, 9; Iacov 5:7, 8; 2 Petru 1:16; 3:4, 12; 1 Ioan 2:28.

† Vezi Biblia Rotherham's The Emphasised, publicată acum de The Standard Publishing Company, Cincinnati, Ohio; drepturile de autor asigurate de el în 1897.
În primul an al acestui secol al XX-lea a fost publicată American Standard Version a Bibliei. În 2 Corinteni 10:10 și Filipeni 1:26 și 2:12 se redă parousía ca „prezență”, iar în toate celelalte 21 de cazuri ca „venire”, dar întotdeauna cu această notă de subsol: „Greacă, prezență”. Traducerea germană a lui Reinhardt îl redă „parusie”, iar într-o notă de subsol el spune că înseamnă „prezent sau a fi acolo”. Notele din traducerea franceză de la Lausanne îl redă „prezență”; la fel și notele de subsol ale traducerii Hispano-Americane Spaniole. Faptul că Revised Standard Version din 1946 nu urmează regula American Standard Version în ceea ce privește notele de subsol nu modifică sensul prezenței pe care Biblia îl încarcă în cuvântul parousía.* Ne propunem să arătăm acest lucru.

* Această versiune din 1946 a fost, fără îndoială, influențată de ceea ce arată Dr. Adolf Deissmann în „Lumina din Orientul Antic” referitor la vremea când Egiptul era condus de Ptolemei. La paginile 368, 369 spune despre parousía:
„Din perioada ptolemeică până în secolul al II-lea d.Cr., putem urmări cuvântul în Orient ca expresie tehnică pentru sosirea sau vizita regelui sau a împăratului. Parusia suveranului trebuie să fi fost ceva bine cunoscut chiar și poporului, după cum arată faptul că s-au cerut plăți speciale în natură și taxe pentru a acoperi costul parusiei, că în Grecia s-a socotit o nouă eră din parusia împăratului Hadrian, că peste tot în lume monede de advent au fost bătute după o paruousie a împăratului și că putem chiar să citam exemple de sacrificii de advent. Subiectul cotizațiilor și impozitelor parousiei în Egipt a fost tratat în detaliu de Wilcken. Cel mai vechi pasaj pe care îl menționează este în Flinders Petrie Papyrus II. 39 e, din secolul al III-lea î.Cr., unde, conform interpretării sale ingenioase, se notează contribuții pentru o coroană de aur care să fie prezentată regelui la parousia sa."
În Apocrypha parousía apare la 2 Macabei 8:12 și 15:21.
Faptul că sosirea sau vizita unui rege sau împărat a fost unul dintre semnificațiile tehnice ale parousía nu neagă sau infirmă faptul că în Sfintele Scripturi are sensul de prezență în ceea ce îl privește pe Cristos Isus. Pentru a arăta sensul cuvântului, contextul scriptural este mai puternic decât orice utilizare din afara papirusului a cuvântului într-un sens tehnic.




DE CE PREZENȚA SA TREBUIE SĂ FIE INVISIBILĂ
1 UNA dintre dovezile circumstanțiale că întoarcerea lui Cristos trebuie să fie în spirit și, prin urmare, invizibilă este acest fapt: așteptările repetate ale venirii și apariției lui în trup, vizibile cu ochiul uman liber, au fost întotdeauna dezamăgitoare. Una dintre cele mai recente dintre acestea este cea din 1917-1918. Primul Război Mondial atingea punctul culminant și, în ultima parte a anului 1917, când capturarea Ierusalimului de către armata britanică sub comanda generalului Allenby era la îndemână, opt dintre cei mai cunoscuți miniștri ai Angliei au publicat în presa londoneză un Manifest, intitulat „Semnificația orei". A fost republicat de alte ziare din Imperiul Britanic de atunci

și din întreaga lume.* Primele șase articole ale Manifestului scriau:
2 „UNU. Că actuala criză arată spre încheierea timpurilor națiunilor.
„DOI. Că Revelația Domnului nostru poate să fie așteptată în orice moment, când El se va manifesta la fel de evident ca și ucenicilor Săi în seara învierii Sale.
„TREI. Că biserica completată va fi dusă ca fiind „pentru totdeauna cu Domnul”.
„PATRU. Că Israelul va fi restaurat în propria sa

*Vezi revista Opinia Curentă din februarie 1918.

198



198
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


țară în necredință și, după aceea, va fi convertit prin apariția lui Cristos în beneficiul său.
„CINCI. Că toate schemele umane de reconstrucție trebuie să fie subsidiare celei de-a doua veniri a Domnului nostru, pentru că toate națiunile vor fi atunci supuse guvernării Sale.
„ȘASE. Că sub domnia lui Cristos va mai fi o mare revărsare a Spiritului Sfânt peste orice făptură”.
3 Acest manifest a fost însoțit de o solicitare ca toți miniștrii religiei din Londra și din împrejurimi care sunt de acord cu acesta să transmită numele și adresa în vederea unei întâlniri unite. Despre semnatarii Manifestului, presa londoneză a comentat: „Acestea sunt nume binecunoscute și sunt printre cei mai mari predicatori ai lumii. Că acești oameni eminenți, de diferite confesiuni [baptist, congregaționalist, prezbiterian, episcopal și metodist], ar trebui să se simtă chemați să emită o astfel de declarație este în sine extrem de semnificativă:”* Dar cât de sinceri au fost acei semnatari în Manifestul lor este dezvăluit prin faptul că de atunci au predicat cu vehemență împotriva proclamației făcute de martorii lui Iehova cu privire la regatul lui Dumnezeu prin Cristos. Eșecul așteptării lor de moment de a-L vedea pe Domnul Isus manifestat și confesiunile religioase transpuse la cer pentru a fi pentru totdeauna cu El i-a afectat fără îndoială la acest curs de acțiune. În loc de o revărsare mai mare a spiritului sfânt peste orice făptură, ei au fost martorii unei înrăutățiri continue a societății umane. Așteptările lor greșite și dezamăgirea neplăcută s-au datorat faptului că nu au recunoscut că Cristos Isus era deja prezent în mod invizibil. La fel ca ei, toți religioșii care se așteaptă la o apariție vizibilă, trupească a lui Cristos în cea de-a doua Sa venire, sunt sortiți dezamăgirii până când își deschid ochii când revelația inconfundabilei sale prezențe izbucnește la Armaghedon.
4 Fii atent, acum! Mergi încet! Nu te grăbi să batjocorești anunțul nostru despre întoarcerea lui Mesia ca fiind un fapt deja realizat. Batjocorind pur și simplu adaugi la dovezi în sprijinul acesteia. Apostolul Petru a dat acest avertisment: „Știind aceasta mai întâi, că în ultimele zile vor veni batjocoritori cu batjocură, umblând după propriile lor pofte și zicând: „Unde este făgăduința PREZENȚEI sale? căci de când au adormit strămoșii, toate lucrurile continuă în acest fel de la începutul creației.” (2 Pet. 3: 3, 4, The Emphatic Diaglott, Young; Rotherharn) Așadar, în loc să fii în mod intenționat un batjocoritor ignorant, care se ține cu îndârjire de tradiții religioase false, ar fi mai bine să luăm în considerare dovezile.
5 Nici Isus însuși și nici unul dintre scriitorii Bibliei nu a spus că el se va întoarce pe pământ în trup. În

*Vezi Turnul de veghe din 15 iulie 1926, paginile 214, 215.

dispute, versetele 1 Ioan 4: 1, 2 și 2 Ioan 7 au fost folosite pentru a argumenta acest lucru, din cauza incertitudinii vechii traduceri în limba engleză; dar toate traducerile moderne răstoarnă un asemenea argument. Traducerea Confraternității Catolice din 1941 spune: „Iubiților, nu credeți orice spirit, ci încercați spiritle pentru a vedea dacă sunt de la Dumnezeu, pentru că mulți profeți mincinoși au ieșit în lume. Prin aceasta este cunoscut spiritul lui Dumnezeu: fiecare spirit care mărturisește că Isus Cristos a venit în trup, este de la Dumnezeu”. „Pentru că au ieșit în lume mulți amăgitori care nu-L mărturisesc pe Isus ca fiind Cristosul care a venit în trup. Acesta este înșelătorul și Anticristul”. Sau, așa cum este redat de Revised Standard Version din 1946: „Căci mulți înșelători au ieșit în lume, oameni care nu vor recunoaște venirea lui Isus Cristos în trup; un asemenea om este înșelătorul și anticristul”. Astfel, este dovedit că 1 Ioan 4:1, 2 și 2 Ioan 7 nu se referă la întoarcerea lui Isus, ci se referă la venirea lui în trup cu nouăsprezece secole în urmă. Deja în secolul I, pe vremea apostolului Ioan, acel fapt istoric era negat.
MOTIVE PENTRU CARNE ȘI SÂNGE
6 A existat un motiv pentru venirea lui în carne în urmă cu nouăsprezece secole; există un alt motiv solid pentru întoarcerea lui în spirit și nu în trup. Noi producem aceste motive, nu din tradițiile religioase ale oamenilor și din filozofiile umane, ci din Scripturile inspirate. În secolul al XX-lea î.Cr., Iehova Dumnezeu l-a chemat pe credinciosul evreu numit Avraam în țara Palestinei, spunându-i: „În tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului”. Apoi, promițându-i lui Avraam o Sămânță sau un Descendent, el a spus: „În sămânța ta vor fi binecuvântate toate națiunile pământului”. (Gen. 12:3, 7; 22:18) Regele David al Ierusalimului era un descendent al lui Avraam, dar el a murit și este încă mort și așadar nu s-a dovedit a fi acea Sămânță promisă. Dar pentru atașamentul de neîntrerupt al regelui David față de adevărata închinare, Iehova a făcut un legământ cu el pentru ca un regat veșnic să continue în descendenții lui și a spus: „Și când zilele tale se vor împlini și vei adormi cu părinții tăi, voi întări sămânța ta după tine, care va ieși din măruntaiele tale și voi întări regatul lui. El va zidi o casă numelui Meu și voi întări tronul regatului său pentru totdeauna. Eu îi voi fi tată și el va fi fiul meu.” - 2 Sam. 7: 12-14.
7 Pentru ca Mesia să fie acea Sămânță Avraamică pentru binecuvântarea tuturor națiunilor și acea Sămânță Davidică pentru a avea un regat veșnic, el trebuie să se nască în trup și să se nască în linia descendenței din Avraam și prin Regele David. El trebuie să îndeplinească această cerință divină pentru justificarea legămintelor lui Iehova. De aceea, înainte de a povesti despre

199



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
199


nașterea umană a lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, apostolul Matei își deschide relatarea evanghelică, scriind: „Cartea originii lui Isus Cristos, Fiul lui David, fiul lui Avraam” și apoi dovedește că este astfel prin genealogie. (Mat. 1:1, Cath. Confrat.) El nu a fost o simplă întrupare, ca aceea a unui înger care s-a îmbrăcat pentru un timp cu un trup trupesc vizibil pentru a se arăta oamenilor. Ci că era pur trup și sânge, cu viață de la Dumnezeu, citim: „Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi (și am văzut slava Lui, slava ca a singurului născut din Tatăl), plin de grație și adevăr”. – Ioan 1:14.
8 Sămânța promisă a lui Avraam și cea a lui David sunt una. Mai avem un martor că Mesia a fost așa după trup, și anume, apostolul Pavel, care scrie: „Evanghelia lui Dumnezeu, despre Fiul Său Isus Cristos, Domnul nostru, care a fost făcută din sămânța lui David după trup." „Acum lui Avraam și seminței lui le-au fost făcute făgăduințele. El nu a zis: „Și semințelor, ca mai multor [semințe], ci ca ale unei singure: Și seminței tale, care este Cristos”. (Rom. 1:1, 3; Gal. 3:16) Având astfel aceste legături trupești cu acei doi bărbați ai lui Dumnezeu cu care Iehova a făcut legăminte cu privire la regatul său, Isus a putut îndeplini cerințele ca Moștenitor al Regatului. Aşa cum David a trebuit să sufere mult de dragul regatului căruia a fost uns cu untdelemnul sfânt pentru ungere, tot aşa Isus, ca Fiu al lui David, a trebuit să sufere pentru regatul veşnic pentru care a fost uns cu spiritul lui Dumnezeu. În mijlocul tuturor acestor suferințe, el a trebuit să se dovedească credincios lui Iehova, Superiorul Său care dăruiește regatul conform legământului. Îndurând cu credincioșie suferințele fără răzvrătire, Isus și-a păstrat integritatea față de Dumnezeu. El l-a repudiat pe Satan și l-a justificat pe Iehova ca Suveran universal. Și-a dovedit credincioșia până la moarte. În aceasta, el a oferit un exemplu pentru ucenicii săi care urmează să fie moștenitori împreună cu el în Regat. Deci Petru spune: „Deci, pentru că Cristos a suferit pentru noi în trup, înarmați-vă și voi cu aceeași minte”. Acesta, deci, a fost motivul principal pentru care Cristos Isus a venit în trup, și anume, pentru a-și dovedi integritatea și pentru a justifica suveranitatea universală a Tatălui Său și astfel să-și stabilească dreptul la regat. - 1 Pet. 4:1; Rev. 2:10.
9 A mai existat un motiv secundar pentru care a devenit trup și oase pentru un timp. Aceasta a fost pentru a oferi jertfa de răscumpărare pentru a elibera omenirea de efectele păcatului pe care le-a moștenit de la Adam. A fost o umilință pentru Isus să devină un om din carne și sânge, pentru că aceasta l-a făcut mai jos decât îngerii. Dar această umilire a dovedit ascultarea lui. Prin el, ucenicii săi devin copiii lui Dumnezeu și el îi eliberează de puterea Diavolului. Ca mărturie despre beneficiile morții sale pentru

ucenicii săi și pentru alții care cred, citim: „Dar noi îl vedem pe Isus, care a fost făcut puțin mai jos decât îngerii pentru suferința morții, încununat cu glorie și onoare; că El prin grația lui Dumnezeu ar trebui să guste moartea pentru fiecare om. Întrucât copiii sunt părtași cărnii și sângelui, și El însuși a luat parte la aceeași, pentru ca prin moarte să-l nimicească pe cel ce avea puterea morții, adică pe diavol; și să îi elibereze pe cei care, datorită fricei morții, au fost toată viața supuși robiei. De aceea, în toate lucrurile, a trebuit să fie asemănător fraților săi, ca să fie un mare preot milos și credincios în lucrurile care țin de Dumnezeu, să facă reconciliere pentru păcatele poporului”. (Evr. 2:9, 14, 15, 17) Ucenicii săi sunt primii care primesc beneficiile morții sale în trup ca sacrificiu pentru păcate; și despre aceasta lor le este scris: „Și voi, care cândva ați fost înstrăinați și inamici în mintea voastră prin fapte rele, totuși acum el va împăcat [cum?] în trupul său de carne [viu? nu] prin moarte, ca să vă prezinte înaintea Lui sfinţi, neînvinovaţi şi ireproșabili”. (Col. 1:21, 22) Din această mărturie scripturală vedem motivul secundar pentru care a venit în trup la prima sa venire.
10 Nu este, deci, adevărat că, odată devenit trup și sânge, Cristos Isus este întotdeauna trup și sânge? Nicidecum! Nu mai mult decât este, de asemenea, adevărat că el ar trebui să sufere mereu în trup sau să-și ofere întotdeauna trupul de carne ca sacrificiu pe un lemn. Nu este voia lui Dumnezeu ca acest Fiu credincios să sufere pentru totdeauna umilire în trup, ci Dumnezeu i-a promis glorificarea eternă pentru credincioșia sa. Aceasta a însemnat o stare eternă înălțată cu mult mai mult decât viața în trup. Ca Isus să-și păstreze trupul pentru totdeauna ar însemna pentru el să nu îl fi dat niciodată în sacrificiu. Webster's New International Dictionary definește sacrificiul ca „a suferi pierdere, predare, renunțare, vătămare sau distrugere, pentru un scop (specificat sau implicit) considerat superior”.
11 Acum, dacă Isus nu a suferit niciodată pierderea cărnii, nu a predat-o niciodată sau nu a renunțat la ea, dar a avut-o pentru totdeauna de când și-a asumat-o, cum a sacrificat-o? Unde există un sacrificiu pentru ca omenirea să beneficieze de el? Isus a spus: „Eu sunt pâinea vie care s-a pogorât din cer; dacă va mânca cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; și pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viața lumii. ... Dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și dacă nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi. Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu, are viața eternă; și Eu îl voi învia la ziua din urmă. Căci trupul meu este cu adevărat hrană, şi sângele meu este cu adevărat băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, locuieşte în mine, iar eu în el." (Ioan 6:51, 53-56) Așadar, întrebăm: Cum ar putea ucenicii lui Isus să-i mănânce carnea dacă nu a dat-o în moarte?

200



200
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


Cum ar putea ucenicii săi să-i mănânce carnea și totuși Isus să o aibă în același timp? O persoană nu poate să-și mănânce prăjitura și să o aibă de asemenea, nu-i așa? Așadar, să fim pricepuți și să luăm cuvintele lui Isus drept ceea ce spun și înseamnă ele. Să nu mai fim confuzi cu tradițiile nerezonabile ale clerului religios. Isus a spus că El și-a dat trupul pentru viața lumii și l-a dat pentru totdeauna pentru ca ei să aibă viață pentru totdeauna.
ACUM SPIRIT
12 Ah, zici tu, dar Isus a înviat cu trupul de carne în care a murit pe lemn, nu-i așa? Așa că noi întrebăm, așa a fost? L-a văzut vreun ochi omenesc ridicându-se într-un trup de carne din mormântul din grădina Ghetsimani? L-au văzut soldații staționați acolo ridicându-se în carne și oase? Ei l-au văzut pe îngerul care a rostogolit piatra de mormânt, dar nu pe Isus. Ei bine, obiectezi tu, nu s-a arătat Isus mai târziu ucenicilor săi într-un trup de carne chiar în ziua aceea? Da, și nu au apărut și în trupuri de carne acei îngeri care au anunțat învierea Sa? Cum le-au luat? Prin materializarea lor așa cum făcuseră îngerii în trecut. Ei bine, atunci de ce nu ar fi putut Isus, cu toată puterea în cer și pe pământ, de asemenea să materializeze trupuri omenești în care să se arate ucenicilor săi și astfel să se arate viu?
13 Analiza atentă a tuturor aparițiilor sale după înviere demonstrează că el s-a materializat în corpuri diferite pentru a se potrivi cu ocazia. Pentru ce aceasta? Pentru că sacrificase pentru totdeauna trupul în care a murit și a înviat ca o persoană spirituală mai glorioasă decât înainte de a veni pe pământ pentru a deveni om. Petru L-a văzut pe Isus cel înviat, iar tu îl vei crede dacă va spune așa, nu-i așa? El spune: „Fiindcă și Cristos a murit o dată pentru păcate, cel Drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu. Omorât într-adevăr în trup, a fost adus la viață în spirit, în care el a mers și a predicat la acele spirite care erau în închisoare”. Vă rugăm să rețineți că el nu spune că Cristos a fost adus la viață în trup. (1 Pet. 3:18, 19, Cat. Contrat.) Apostolul Pavel confirmă cuvintele lui Petru spunând: „Și, evident, mare este misterul evlaviei: care s-a arătat în trup, a fost îndreptățit în spirit, s-a arătat îngerilor, a fost predicat neamurilor, crezut în lume, înălțat în glorie”. (1 Tim. 3:16, Cat. Contrat.) El sa manifestat în trup, da, ca om, şi din acest motiv compatrioţii lui l-au putut vedea. Dar Diavolul și liderii religioși l-au condamnat și l-au pus la moarte ca un răufăcător și blasfemator împotriva lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu a avut grijă de justificarea Sa. Rețineți, totuși, că atunci când Dumnezeu l-a îndreptățit, el a fost „îndreptățit în spirit”. Acest lucru s-a făcut făcându-l din nou viu, nu în trup, ci în spirit, ca fiind demn de răsplata unei vieți mai înalte decât cea umană. Astfel, el a fost justificat în spirit. Când Saul din Tars L-a văzut pe Isus la ani de la

învierea Sa, el nu L-a văzut pe Isus în trup, ci în orbitoarea glorie cerească. - Fapte 9:1-9.
14 Cei care pledează pentru a doua venire a lui Cristos în trup nu pot prezenta nici o singură scriptură care să arate că Isus are trupul său de carne în ceruri. El a fost văzut urcându-se la cer într-un trup de carne, dar după ce a intervenit un nor, Isus ar fi putut să dematerializeze acel trup la fel cum făcuse cu toate celelalte trupuri în care se arătase ucenicilor săi. Cum ar fi putut să intre în cer cu acesta? Regatul lui Dumnezeu este cereasc, iar 1 Corinteni 15:50 neagă că Isus a luat un trup de carne și sânge în ceruri, spunând: „Acum spun, fraților, căci carnea și sângele nu pot obține nici o parte în regatul lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu va avea vreo parte în nestricăciune.” (Cath. Contrat.) Cum ar fi putut Isus să apară în prezența lui Dumnezeu fiind încă om? Căci Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Nu poți să-mi vezi fața, căci omul nu Mă va vedea și va trăi”. - Ex. 33:20, Douay.
15 Arătându-se în prezența lui Dumnezeu ca Marele Său Preot, Isus a fost prefigurat de marii preoți evrei care au intrat în Sfânta Sfintelor din tabernacolul făcut de om, an după an. Dar au intrat ei acolo cu trupul de carne al victimelor animale pe care le-au sacrificat pentru păcatele evreilor? Nu, ci ei au intrat doar cu sângele victimelor și l-au stropit înaintea scaunului de aur al milei din Preasfânta. Isus, din cauza perfecțiunii jertfei sale, i sa cerut să intre în prezența lui Dumnezeu o singură dată. Despre aceasta apostolul Pavel spune: „Căci Isus nu a intrat într-un loc Sfânt făcut de mâini omenești, o simplă copie a adevăratului, ci în cer, pentru a se arăta acum înaintea lui Dumnezeu pentru noi; și nici nu a intrat de multe ori să se ofere, precum marele preot [evreu] intră în locul sfânt an după an cu un sânge care nu este al său.”. De asemenea, Isus nu a intrat în cerul sfânt cu însuși trupul său de carne. Ci, deoarece atât carnea, cât și sângele sunt interzise acolo, el a intrat în prezența lui Dumnezeu cu valoarea sau meritul vieții sale umane reprezentate de sângele său. „Viața cărnii este în sânge”. - Evr. 9: 24, 25, Cath. Contrat.; Lev. 16:14, 15; 17:11.
16 Vorbind despre Isus ca și cum ar fi avut trupul său sus în cer, religioșii creștinătății nu sunt cu siguranță apostolici, pentru că ei nu îi imită pe apostolii inspirați ai lui Isus. Toți apostolii vorbesc despre Isus ca nemaifiind din carne și sânge, ci ca fiind acum un spirit glorios mai înalt decât a fost vreodată. Zilele cărnii sale au trecut pentru totdeauna. Apostolul Pavel vorbește despre zilele trupești ca fiind trecute pentru Isus, spunând: „Care în zilele trupului său, cu un strigăt puternic și cu lacrimi, aducând rugăciuni și cereri celui ce a putut să-l salveze de la moarte, a fost auzit pentru reverența sa. Și deși

201



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
201


într-adevăr era Fiul lui Dumnezeu, a învățat ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit.” (Evr. 5:7, 8, Douay) Dacă Isus ar fi încă în trup sus în cer, de ce ar vorbi Pavel despre zilele când Isus era în trup ca fiind în trecut, când el a strigat, a plâns și s-a rugat lui Dumnezeu pentru salvare din moarte? Vorbind astfel despre carnea lui Isus ca despre un lucru din vremuri trecute, Pavel este în acord cu el însuși când le spune creștinilor: „Cristos a murit pentru toți, pentru ca cei vii să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru Cel care a murit pentru ei și a înviat. Pentru ca de acum înainte nu mai cunoaștem pe nimeni după trup. Și chiar dacă L-am cunoscut pe Cristos după trup, totuși acum nu-L mai cunoaștem așa.” (2 Cor. 5:15,16, Cath. Confrat.) Nici traducerea romano-catolică modernă nu poate ascunde faptul că Isus este nu mai este carne și sânge, ci este un spirit, nu un „Dumnezeu-om”.
17 Sunt necesare mai multe dovezi? Atunci ascultați aceasta, de către același apostol către membrii „miresei” lui Cristos: „Sau nu știți că cel ce se lipește de o desfrânată, devine un trup cu ea? „Pentru că cei doi”, se spune, „va fii într-un singur trup. Dar cel ce se lipește de Domnul este un spirit cu el.” Nu, „un singur trup cu el”, notează-te. (1 Cor. 6: 16, 17, Cath. Confrat.) Acest lucru nu este contrazis nici măcar la Efeseni 5: 29, 30, pentru traducerea autentică a acestui verset dată de traducerea iezuită, „Versiunea Westminster a Sfintelor Scripturi. ,” se arată: „Cu siguranță nimeni nu și-a urât vreodată propria carne, ba, el o hrănește și o prețuiește, ca și Cristos Biserica: pentru că suntem membre ale trupului său.” Și apoi această versiune romano-catolică dedicată cardinalului Arthur Hinsley, arhiepiscop de Westminster, adaugă această notă de subsol: „30. „noi suntem membre ale trupului său”: compară cu 1 Corinteni 12; Romani 12:5; și aici, 1: 23. La sfârșitul acestui verset, multe autorități adaugă cuvintele „din carnea și oasele sale”: dar dovezile pentru omisiune apar, în general, cu atât mai importante, incluzând Manuscrisele Vatican și Sinaitice, etc.” Deci Isus nu mai are carne și oase.
18 Saul a fost convertit după ce L-a văzut pe Isus înviat, nu într-un trup de carne, ci în glorie spirituală. Ce a făcut atunci? El ne spune: „Când a plăcut celui care din pântecele mamei mele m-a pus deoparte și m-a chemat prin grația sa, să descopere în mine pe Fiul Său, ca să-l predic printre neamuri, îndată, fără să mă sfătuiesc cu trup și sânge, și fără să mă sui la Ierusalim la cei care au fost numiți apostoli înaintea mea, m-am retras în Arabia și m-am întors din nou la Damasc”. Acum, dacă Pavel nu s-a sfătuit cu apostolii, ci s-a retras în Arabia, atunci trebuie să se fi avut sfat cu Domnul, pentru că el spune că a primit Evanghelia „printr-o revelație a lui Isus Hristos”. Dacă Domnul Isus era încă trup în ceruri, atunci Pavel nu putea spune aici că nu

s-a sfătuit „cu trup și sânge”. (Gal. 1:15-17, 12, Cath. Confrat.) El spera ca la învierea din morți să fie ca Isus în ceruri. Cu toate acestea, când își exprimă dorința, el spune: „Într-adevăr, sunt greu apăsat din ambele părți – dorind să plec și să fiu cu Cristos, cu mult mai bine; totuși, pentru voi este necesar să rămân în trup”. Acum, dacă Isus din ceruri era încă trup, de ce ar vorbi Pavel despre „a rămâne în trup” ca pe ceva diferit de a fi cu Cristos? (Filipeni 1:23, 24, Cath. Confrat.) Considerat cu atenție, limbajul tuturor scriitorilor inspirați ai Scripturilor grecești creștine este contrar tradiției religioase conform căreia Cristos Isus din cer are încă un trup trupesc, în care va apare la a doua lui venire.
VENIND ÎNAPOI ÎN MOD ASEMĂNĂTOR
19 Bine bine! va spune cineva, uiți, nu-i așa? Ce? La vremea înălțării lui Isus, îngerii le-au spus ucenicilor săi: „Acest Isus, care a fost luat de la voi la cer, va veni așa cum L-ați văzut urcându-se la cer”. (Fapte 1:11, Cath. Confrat.) Cei care citează această afirmație pentru a susține întoarcerea vizibilă a lui Cristos în trup nu reușesc să observe că îngerii nu au spus că acei ucenici îl vor vedea venind din nou. Nici nu au spus îngerii că va veni în aceeași formă! Limbajul lor este diferit de cel din Marcu 16:12. După ce a povestit despre învierea lui Isus Mariei Magdalena, acestă încheiere al lui Marcu spune în acest verset: „După aceasta, El s-a manifestat într-o ALTA FORMĂ la doi dintre ei, pe când mergeau în drum spre ţară”. (Cath. Confrat.) Îngerii nu au vorbit despre forma lui la întoarcerea sa, ci au spus că va veni din nou „în același mod” în care a fost văzut mergând în cer. Acei discipoli nu mai sunt aici să-l vadă revenind. Așadar, împlinirea declarației îngerilor nu necesită ca Isus să se arate din nou în trup. Împlinirea trebuie să se armonizeze cu toate celelalte afirmații ale Scripturii că el nu mai este trup și sânge și că nu se va mai umili din nou asumându-și trup la întoarcerea sa. Modul în care a plecat a fost liniștit, fără o mare demonstrație din cer și fără a fi observat de lumea necredincioasă. Aceasta este în acord cu felul în care alte Scripturi spun că va veni din nou și va fi prezent. El le-a spus credincioșilor Săi apostoli înainte de a muri: „Încă puțin și lumea nu mă va mai vedea.” (Ioan 14:19). Asta pentru că el va fi înviat spirit.
20 Contradicție în Scripturi! cineva poate să strige aici. Revelația 1:7 spune: „Iată, El vine cu nori; și orice ochi îl va vedea, precum și cei ce l-au străpuns; și toate neamurile pământului vor plânge din pricina lui”. Dar ne amintim că Revelația sau Apocalipsa este o carte simbolică, iar

202



202
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


limbajul din acest verset este parțial simbolic, astfel încât nu contrazice cuvintele lui Isus din Ioan 14:19. Pe tot parcursul Revelației, „norii” sunt folosiți simbolic și, prin urmare, reprezintă altceva decât norii literali în cerul nostru, așa după cum vom vedea.
21 Mai mult, religioșii care l-au străpuns sau care au cauzat ca el să fie străpuns sunt morți și incapabili să-l vadă pe Isus „venind cu nori”. Străpungerea se referă la o străpungere făcut de alții decât cei care l-au atârnat pe un lemn. Se referă la o străpungere a imitatorilor săi credincioși, membrii „corpului” său, în momentul celei de-a doua veniri. Prin urmare, străpungerea simbolică este ca și cum i-ar fi fost făcută lui personal. Isus i-a spus lui Saul când îi persecuta pe imitatorii lui Isus: „Saul, Saul, de ce mă persecuți?” În parabola oilor și caprelor, Isus a spus: „În măsura în care ați făcut aceasta unuia dintre acești neînsemnați frați ai mei , Mie mi-ați făcut”. (Fapte 9:4; Mat. 25:40) Cei depre care se vorbește aici nu L-au văzut niciodată pe Isus personal în carne ca să-i facă astfel de lucruri. Acum, după cum străpungerea lui la a doua sa venire nu i se face direct lui, la fel este și cu chestiunea de a-l vedea. Când spune „fiecare ochi îl va vedea”, înseamnă că într-un mod simbolic. Nu înseamnă că ei îl văd cu ochiul lor liber uman într-un trup de carne. Ei îl văd cu ochii înțelegerii lor (Efeseni 1:18) citind în cele din urmă corect semnele care marchează venirea Lui. Atunci Isus nu va trebui să întrebe: „Având ochi, nu vedeți?” (Marcu 8:18) Ei vor percepe clar prezența Lui.
SCOP PRINCIPAL
22 Scopul venirii sale determină felul acesteia. El a declarat clar obiectul primei Sale veniri în aceste cuvinte: „Fiul omului nu a venit ca să fie slujit, ci să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți”. (Mat. 20:28) Cei mulți care urmau să fie răscumpărați erau creaturi umane. În consecință, viața pe care trebuie să o dea pentru a fi o răscumpărare trebuie să fie o viață umană. Acest lucru l-a constrâns să vină în carne, trup muritor. Viața lui umană nu avea să fie pentru totdeauna, iar pământul nostru este singurul loc în care să trăiască viața umană. Cerul este locul pentru viața ca spirit. Pentru a se întoarce în cer, el trebuie să-și dea viața umană, nu ca o pedeapsă pentru păcatul personal, ci în nevinovăție perfectă pentru justificarea Tatălui său și ca jertfă de răscumpărare pentru omenire. Moartea o singură dată a fost tot ceea ce a fost necesar pentru el, pentru că prin ea el și-a lăsat deoparte umanitatea sa perfectă. Dacă ar mai avea trupul său, ar fi întotdeauna muritor, pentru că carnea este supusă morții. Ar putea muri din nou. Dar faptul că nu mai are carne de muritor este dovedit prin faptul că acum are nemurire și trăiește pentru totdeauna. Așa spune Pavel, cu aceste cuvinte: „Căci știm că Cristos, înviat din morți, nu mai moare acum, moartea nu va mai avea stăpânire peste el. Pentru că moartea pe care a murit-o, a murit-o pentru păcat odată și pentru totdeauna, dar viața pe care o trăiește, o trăiește pentru.

Dumnezeu.” (Rom. 6:9, 10, Cath. Confrat.) Murind la prima sa venire ca justificator al lui Iehova și ca jertfă de răscumpărare, el a pus temelia unei lumi noi, atât pentru un cer nou, cât și pentru un pământ nou. Acesta este motivul pentru care se spune despre el ca „Mielul înjunghiat de la întemeierea lumii”. Nu este nevoie ca acea temelie să fie pusă din nou, sau ca alta să fie pusă să-i ia locul. Așa că s-a supus să fie ucis doar o singură dată. - Rev. 13:8.
23 Caracteristica sacrificială a Înaltei Sale Preoții a fost îndeplinită la prima Sa venire, a doua Sa venire trebuie să aibă un scop diferit. Scopul schimbat nu cere revenirea lui în aceeași formă ca la prima venire, în formă umană. Această diferență de scop în a doua Sa venire este clar declarată de apostol în Evrei 9:27, 28, unde citim: „Și după cum este rânduit oamenilor să moară o dată, iar după aceasta vine judecata, tot așa și Cristos a fost jertfit o dată să înlăture păcatele multora; a doua oară se va arăta fără nicio parte în păcat celor ce-L așteaptă, spre salvare.” (Cath. Confrat.) De data aceasta el sosește fără să fie nevoie de jertfă pentru păcat. Cea pe care a oferit-o cu nouăsprezece secole în urmă încă este bună și efectivă.
24 Când s-a înălțat la cer și s-a arătat în prezența lui Dumnezeu cu meritul vieții sale omenești, a aplicat-o. Imediat, beneficiile acesteia au început să ajungă la imitatorii săi consacrați. El i-a cumpărat cu sângele său prețios și i-a spălat de păcatele lor în acel pur fluid al vieții. Li s-a dat o poziție justificată sau îndreptățită în fața lui Dumnezeu și au fost adoptați ca și copiii săi spirituali. Ei au fost astfel introduși în pace cu Dumnezeu și unși cu spiritul Său sfânt. Ei au fost făcuți moștenitori ai lui Dumnezeu și comoștenitori cu Cristos. Dar un lucru remarcăm că nu a avut loc. Ce? Cristos Isus nu și-a început atunci regatul, deși s-a așezat la dreapta lui Dumnezeu. Prima Sa venire, amintiți-vă, nu a fost în primul rând pentru a răscumpăra omenirea prin sacrificiul său și pentru a oferi binecuvântările menționate mai sus pentru imitatorii săi; a fost în primul rând pentru a stabili moștenirea sa la Regat, Guvernul Teocratic care va justifica suveranitatea universală a lui Iehova și va aduce o lume nouă. Deoarece prima sa venire nu a fost marcată de stabilirea Regatului, ci a fost marcată doar prin demonstrarea dreptului său la aceasta, a doua sa venire trebuie să servească scopului stabilirii acelui regat. Când a venit și a murit ca om, a pus bazele unei lumi noi. Dar când se întoarce ca Rege, el vine să inființeze acea lume nouă, o lume dreaptă care va fi fără sfârșit. De aceea el vine în glorie ca Rege domnitor, în regatul său.
25 Deci el vine ca unul mai puternic decât un simplu om care este mai jos decât îngerii. El vine ca un spirit

203



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
203


puternic înălțat cu mult deasupra îngerilor, autorităților și puterilor cerești. Să observăm că atunci când îngerii au spus că se va întoarce în același mod în care a plecat, aceasta însemna că el se va întoarce ca spirit. Cum așa? Pentru că a fost ca un spirit când plecat în ceruri. Acel corp uman cu care le-a fost posibil discipolilor săi să vadă începutul ascensiunii sale la cer a fost dizolvat sau dematerializat după ce norul l-a luat din ochii lor. El și-a continuat ascensiunea la ceruri ca Fiul lui Dumnezeu care fusese înviat din morți ca un spirit divin, nemuritor. (1 Pet. 3: 18; Rev. 1: 18) Prin urmare, întorcându-se ca un spirit, el vine la fel cum a plecat.
26 Care este, deci, forța și efectul întregului aspect al Scripturilor de mai sus? Acesta: că a doua venire a lui Isus Cristos trebuie și va fi invizibilă pentru omenire; că astfel el ar putea fi prezent pentru o perioadă de timp și totuși popoarele și națiunile pământului să nu știe despre aceasta; și, prin urmare, că a doua prezență sau parousía lui Cristos merită să fie investigată

de toți bărbații și femeile interesate de un Guvern Mondial perfect pentru a determina dacă a doua lui prezență a început deja. Realizând, așa cum facem, scopul celei de-a doua lui prezențe, acesta este un subiect de studiu care este de cea mai mare importanță pentru fiecare creatură inteligentă de pe pământ. Dacă se poate dovedi că a doua sa parousía este acum în curs și progresează spre marele său punct culminant, atunci acesta este un fapt care ar trebui să ne influențeze cursul acțiunii mai mult decât orice altceva care are loc în această lume condamnată.
27 Dar dacă parusia sa trebuie să fie invizibilă, în spirit, cum putem ști dacă este în zilele noastre, în generația noastră? Cum să știm fără un semn vizibil și care este acel semn? Aceasta a fost chiar întrebarea pe care i-au pus-o discipolii lui. Semnul și alte evenimente care disting a doua sa prezență ne propunem să le analizăm în următorul nostru articol din această serie, care va apărea în numărul din 15 iulie a Turnului de veghe. Fii cu noi atunci când facem acest lucru, ținând cont de punctele fundamentale care au fost deja clarificate în acest „vestitor al prezenței lui Cristos”.




PROGRES ÎN ȚĂRILE RIVER PLATE
CÂND v-am lăsat, în ultimul nostru număr precedent, zburam spre nord peste pământurile fertile din jurul orașului Santiago, Chile. Eram în marele avion Panagra și încă urcăm pentru zborul nostru Transandean. Nathan H. Knorr, președintele Societății Watch Tower, ocupa un loc lângă partea din față a cabinei, în timp ce M. G. Henschel, secretarul său, se afla în compartimentul din spate. Pe măsură ce ne apropiam de trecătoare care este urmată de cea mai mare parte a traficului dintre Chile și Argentina ni s-a spus să ne punem centurile de siguranță pentru că acolo vremea este de obicei aspră. Mult mai jos am văzut poteca întortocheată, mergând în zig zag printre munți, și în ea linia neagră și fină despre care știam că este calea ferată. Uneori a dispărut, dar avea să apară mai târziu de cealaltă parte a unui munte. Soarele era destul de jos în vest, ceea ce scotea la iveală o multitudine de culori pentru a se afișa pe părțile laterale ale vârfurilor crestate.
Curând, în jurul nostru au apărut vârfuri muntoase. Pentru că eram la sfârșitul sezonului estival nu era atât de multă ninsoare pe munți. În stânga am putut vedea mulți munți înalți, dar unul era remarcabil. Nici unul nu este mai maiestuos decât Muntele Aconcagua, cel mai înalt munte din emisfera vestică (23.097 de picioare). Într-adevăr, era o priveliște de văzut, pentru că acest munte mare avea mult mai multă zăpadă pe el decât alte vârfuri, ceea ce indică înălțimea lui. Era mai sus decât zburam noi și eram la 17.000 de picioare. Și aruncând o privire în jos am putut vedea micul punct alb-negru din Pasul Usspallatta, care este statuia chiliano-argentiniană „Cristos din Anzi”.
În acest avion mare, care zboară rapid, nu a trecut mult până când am văzut că munții se diminuau, topindu-se în platourile din vestul Argentinei. Și apoi am văzut importantul oraș Mendoza. În urmă cu patru ani, fratele Knorr a fost ținut o zi la Mendoza, așteptând ca vremea să se limpezească pentru a putea zbura prin trecătoare spre Chile. Așa că s-a gândit la frații pe care i-a vizitat când era acolo și s-a întrebat dacă îi va întâlni din nou la Buenos Aires. (A făcut-o săptămână mai târziu la adunare.) Am început să coborâm pentru aterizarea la Aerodromul Morón.
Am ajuns la ora 8, 21 martie. Erau aproximativ optzeci de frați argentinieni adunați la aeroport pentru a ne întâmpina, precum
și unii dintre absolvenții Gilead staționați în Argentina și doi în drum spre Asunción, Paraguay. După ce am așteptat cu răbdare finalizarea inspecției vamale, am putut să-i salutăm pe cei mai mulți dintre ei și apoi am pornit la drum cu mașina spre oraș. Pe măsură ce am călătorit spre Buenos Aires, ne-am dat seama ce distanță mare au avut de parcurs toți acei frați pentru a ajunge la aerodrom și ce mare efort au depus. Ne-a luat cam o oră și jumătate să ajungem la hotel.
La ora 5 dimineața, eram jos din pat și ne pregătim pentru călătoria către Montevideo, Uruguay. A trebuit să ne prezentăm la Pan American Airways la 5:45 și acolo l-am întâlnit pe Gwaenydd Hughes, un absolvent al Gilead și slujitor districtual pentru Argentina, care fusese programat să călătorească cu noi în Uruguay, Argentina și Paraguay pentru a acționa ca interpret pentru fratele Knorr.
URUGAY
La 7:30 ne-am îmbarcat într-un DC-3 și în curând am zburat sus deasupra țării plate din provincia Buenos Aires și peste apele noroioase ale Rio de la Plata sau River Plate. Avionul a zburat deasupra apei la câteva mile spre sud de coasta uruguayană și, pe măsură ce trecea timpul, am putut vedea că apa devine mai albastră. Când ne-am apropiat de Montevideo am văzut faimosul Cerro care se ridică la vest de port și apoi magnificele plaje albe care mărginesc marea, flancate de hoteluri și case moderne, stațiunile pentru care Montevideo este renumit. Am trecut pe lângă oraș și am coborât la Aerodromo Nacional de Carrasco, la est de oraș. Am fost întâmpinați de o mulțime mare de Martori, mulți dintre ei absolvenți ai Școlii Biblice Watchtower Gilead. Patruzeci dintre frați închiriaseră un autobuz ca să facă călătoria din oraș și să se întoarcă cu noi. A fost o călătorie foarte plăcută, să fim cu atât de mulți frați și să-i auzim cântându-și cântecele în spaniolă, în timp ce mergeam prin pădurea Parcului Roosevelt și coboram până la marginea mării. Pe kilometri de-a lungul coastei există plaje minunate. Am condus de-a lungul bulevardului larg numit La Rambla care separă reședințe fine de plaje. Pe drum am văzut o școală de marsuini aproape de țărm. Călătoria, cu razele soarelui și briza blândă, a fost foarte plăcută pentru noi toți.

204



204
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


Am găsit o primire gata pentru noi la Joaquin de Salterain 1264, locația casei misionare și a filialei Societății și ne-am simțit imediat ca acasă. Terasa mare, luminată de soare, care a servit drept Sală a Regatului, și frații agitați au dat toate dovezile faptului că urma să fie o adunare în oraș la sfârșitul de săptămână care urma. Dimineața a trecut rapid și destul de curând a venit apelul pentru cină. Acest lucru a sunat bine pentru urechile noastre, deoarece ultima masă adevărată pe care am avut-o a fost în Santiago, Chile, cu aproximativ 24 de ore înainte. Masa nu fusese servită în avion și nici nu era timp să mănânci în Buenos Aires cu o seară înainte. Ne-am trezit prea devreme pentru micul dejun.
Erau multe lucruri de făcut în legătură cu organizarea Filialei și problemele casei misionare. De asemenea, a trebuit să facem aranjamentele pentru călătoria la Rivera în ziua următoare.
Miercuri, 23 martie, a fost cald și limpede și totul a fost potrivit pentru zborul către Rivera al companiei Pluna Airline. J. D. Powers, slujitorul Filialei, ne-a însoțit pe toți trei la Rivera, care este orașul important din Uruguay, vizavi de Santa Anna do Livramento, un oraș geamăn brazilian. Am părăsit casa misionară la prânz și ne-am dus la biroul companiilor aeriene. După o așteptare de aproape o oră am fost duși cu autobuzul la aerodrom, unde am mai așteptat ceva timp. În cele din urmă, ni s-a permis să ne urcăm în avion și am fost în drum spre nord. Pe drum, fratele Powers ne-a povestit despre prima sa vizită la Rivera și despre cum a anunțat întâlnirea care avea să aibă loc în parcul public și a anunțat poliția despre adunare. Cu acea ocazie, a venit doar un străin care a venit să asculte prelegerea și fratele Powers se întreba cum va ține prelegerea publică, dar cu doar câteva minute înainte de ora întâlnirii publice au venit cincizeci de polițiști, conduși de un căpitan, și voiau să știe unde avea să fie întâlnirea. Fratele Powers le-a spus că avea să aibă loc o întâlnire publică, dar nimeni nu venise în afară de acel străin. Poliția a fost detașată să fie acolo timp de o oră, așa că fratele Powers a ținut prelegerea sa publică celor cincizeci de polițiști și unui civil. Această poveste, desigur, ne-a trezit interesul pentru ceea ce avea să se întâmple de data aceasta în Rivera, după ce cele cinci surori absolvente Gilead lucraseră timp de nouă luni și în ultimele zile făcuseră reclamă pentru o adunarea publică.
Nu a durat mult să ajungem la Rivera odată ce avionul a pornit și am devenit conștienți de faptul că avionul pierdea altitudine pe măsură ce se învârtea deasupra terenurilor agricole, dar nu am văzut niciun aerodrom. Pe măsură ce avionul cobora din ce în ce mai jos, știam că trebuie să fie un câmp în apropiere, iar când am aterizat în sfârșit, am fost surprinși de acel loc pentru că câmpul era accidentat și ondulat, în loc să fie neted și plat. Pasagerii pentru Rivera au fost direcționați către taxiuri care așteptau, iar bagajele lor au fost scoase din avion și puse în taxiuri. Apoi, timp de aproximativ o jumătate de oră, noi patru călători am avut o călătorie foarte grea în oraș. Drumurile erau neasfaltate, potrivite pentru călăreți sau căruțe; dar cursuri mici de apă au fost aranjate și locurile nisipoase trecute. Am văzut o serie de gauchos în timp ce mergeam, trecând mai întâi pe o parte și apoi pe cealaltă parte a stâlpilor de beton care marcau granița dintre Uruguay și Brazilia. Când drumul a început să se îmbunătățească, am observat casele care indicau că ne apropiem de periferia orașului. În inima orașului am găsit că erau străzi pavate și magazine moderne; am fost destul de surprinși să găsim un oraș atât de mare. A fost o încântare să văd fețele zâmbitoare ale celor cinci absolvenți Gilead și ale altor frați din compania locală, în timp ce ne îndreptam spre biroul Pluna. Cu doar un scurt salut i-am părăsit, urmând indicațiile lor către Hotel Casino, care este chiar vizavi de Brazilia. Granița dintre cele două orașe este marcată acolo de o porțiune îngustă cu iarbă în mijlocul drumului lat, fără gard și fără străjeri. Ni s-a părut că hotelul este foarte modern și, probabil, este bine întreținut prin concesiunile de jocuri de noroc care se administrează acolo. Nu a existat niciodată o companie de martori ai lui Iehova în Rivera până de curând, dar a existat o companie de martori ai lui Iehova în orașul brazilian și se aștepta
ca acești frați să vină la Rivera pentru o întâlnire la ora 6 cu frații.
După ce ne-am luat camerele la Hotel Casino, ne-am plimbat prin oraș până la casa misionară de pe Avenida Brasil 800, sosind acolo la 4:30, la timp pentru o masă înainte de a începe adunarea. Casa era foarte nouă, iar Sala Regatului conectată la ea era destul de drăguță. Surorile au înghesuit 100 de locuri în sală pentru această ocazie. Ei sperau că toate locurile vor fi ocupate în timpul ședinței publice, pentru că au muncit mult la aranjarea ședinței publice. Distribuiseră foi de mână și folosiseră „semne tip sandvici” pentru a face reclamă întâlnirii, lucru care nu se mai văzuse până acum în oraș. Ei au angajat, de asemenea, o mașină cu sunet pentru a face turul orașului publicând întâlnirea.
Douăzeci de frați s-au adunat la 6 p.m. iar fratele Henschel le-a vorbit extemporaneu, folosindu-l pe fratele Powers ca interpret. Pe graficul Sălii Regatului s-a observat că acum erau 14 vestitori care lucrează în Rivera. Ce va aduce ședința publică?
Ședința publică fusese anunțată pentru ora 20.00. Cu câteva minute înainte de ora 8, Sala Regatului era plină și mulți stăteau în picioare. A fost favorabil că absolvenții Gilead aranjaseră să aibă la dispoziție echipamentul mașinii cu sunet și, cu puțin timp înainte de întâlnire, difuzoarele erau agățate în doi copaci afară, pe stradă. Când a început întâlnirea, s-au găsit mulți oameni în afara holului, uitându-se prin ușă și fereastră, dar au auzit prin difuzoare. Trotuarele din jurul sălii erau pline, iar oamenii stăteau în stradă și peste drum, în timp ce mulțimea continua să crească. Autobuzele și mașinile care treceau pe lângă acestea se opreau câteva minute pentru a vedea ce se întâmplă. Fratele Knorr a vorbit despre „Este mai târziu decât crezi!” iar fratele Hughes a interpretat. A fost auzit de 380 de persoane. S-a luat multă literatură după întâlnire și s-a manifestat mult interes prin întrebările puse. Poliția fusese anunțată de această întâlnire și de data aceasta trei au fost trimiși să mențină ordinea, ceea ce a fost foarte ușor de făcut, deoarece grupul care asista la prelegere era foarte atent și ordonat; veniseră să audă o discuție despre Biblie.
Este ușor de apreciat cât de multă bucurie au avut cei cinci absolvenți ai Gilead în legătură cu această mare întâlnire după toată reclama făcută, iar acesta a fost un eveniment culminant pentru toate eforturile lor în ultimele nouă luni de serviciu în Rivera. De asemenea, ne-a adus o mare bucurie, pentru că a arătat binecuvântarea bogată a Domnului asupra acestei activități misionare.
Frații din compania din Santa Anna do Livramento au fost foarte fericiți pentru oportunitatea de a participa la întâlniri, deoarece au spus că nu vor putea participa la adunarea din aprilie de la Sao Paulo, Brazilia, la șapte zile distanță. A fost o binecuvântare pentru compania lor să audă de la frații din alte țări.
A doua zi dimineața a fost rezervată pentru serviciile de botez. Douăzeci și șapte au venit să-l audă pe slujitorul Filialei ținând un discurs pe acest subiect, iar apoi 9 și-au exprimat dorința de a fi scufundați. De la Sala Regatului am mers spre sud și am găsit drumul spre ieșire din oraș către o fermă mică a unei persoane cu bunăvoință, unde un pârâu curgea leneș printr-o pășune. Acolo au fost scufundați frații în apă. Pe drum și în restul zilei au fost multe lucruri de vorbit în legătură cu lucrarea din oraș și cu casa misionară. Mai era de făcut și împachetarea, pentru că toți misionarii urmau să participe la adunarea de la Montevideo în weekendul care urma. Biletele au fost achiziționate pentru un grup de nouă persoane, pentru a pleca la 5:15 în acea după-amiază. Oricât de ciudat ar părea, biletele nu au putut fi cumpărate înainte de ora 3. Deoarece nu există bariere vamale la graniță, toate bagajele au trebuit să fie verificate de vameși înainte ca cineva din oraș să aibă voie să se urce în tren. La 5:15 eram pe drum, începutul unei călătorii care ne-a luat vreo 15 ore pentru a ajunge la Montevideo. Inspectorii de poliție au venit prin tramvai să vadă dacă avem acte de călătorie sau acte de identitate. Venisem la Rivera din Montevideo cu avionul într-o oră și jumătate, dar cu trenul

205



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
205


călătoria a durat 15 ore. Înainte de apusul soarelui, am avut ocazia să vedem unele dintre țările fertile și verzi și dealurile din nordul Uruguayului, unde se spune că aproape orice cultură va crește.
Când am ajuns la Gara Centrală din Montevideo vineri dimineața, 25 martie, trenul nostru a întârziat puțin. Convenția era în desfășurare, dar unii dintre frați veniseră să întâmpine trenul. Am aflat că nu eram singurii care veniseră din afara orașului. Era prezentă o soră din Argentina. Două camioane fuseseră conduse de la Paysandú la Montevideo și au adus frați din Salta, Paysandú și din alte locuri la vest și la nord de Montevideo. Printre aceștia erau mulți frați ruși și veniseră pregătiți cu multă mâncare, inclusiv animale întregi și multe pâini. Camioanele lor aveau semne pe ele pentru a face publicitate întâlnirii publice care era programată să aibă loc în binecunoscutul El Ateneo de Montevideo, Plaza Cagancha 1157, duminică seara. Erau multe de făcut de către frați pentru reclamă și mărturie din ușă în ușă în acea dimineață. Toate sesiunile anterioare ședinței publice au avut loc în El Conservatorio Música „La Lira”, o clădire veche din inima secțiunii din centrul orașului. Clădirea suferea unele modificări și, prin urmare, au existat unele inconveniente, dar frații au demonstrat multă bucurie și păreau să nu observe deloc acele lucruri mărunte.
Până sâmbătă, participarea a crescut la 280. Întrucât trebuiau să fie discursuri toată ziua duminică, lucrările de publicitate trebuiau să fie încheiate sâmbătă. Așa că frații și-au scos toate reclamele și s-au plimbat prin oraș cu „semnele tip sandvici” care anunțau întâlnirea. Se simțeau foarte bine.
Duminică după-amiază, fratele Knorr a vorbit prin doi interpreți cu 25 de frați ruși la Sala Regatului, în timp ce alți frați au fost adunați la Lira. La 4:30 s-a ținut o cuvântare de botez la Lira, iar când a fost întrebat câți se așteptau să fie scufundați, s-a părut că jumătate din public așa a indicat. Pentru această ocazie fusese închiriat un autobuz, dar autobuzul nu era suficient de mare, deoarece urmau să fie botezate 73 de persoane. Unul dintre camioanele care fuseseră conduse din Paysandu a fost pus în funcțiune. Cele două vehicule i-au transportat pe frați la Playa Ramirez, una dintre plajele populare din apropierea parcului de distracții, unde frații au fost botezați. A fost cu siguranță bine să văd atât de mulți luând poziția lor deschisă pentru Regat și hotărând să continue lucrarea de slujire împreună cu mulți alții care începuseră să predice în Uruguay.
Ora stabilită pentru ședința publică de seară a fost ora 7. Cu patru ani înainte, fratele Knorr a vorbit într-una din sălile mici ale Ateneului; dar de data aceasta frații aranjaseră să obțină cea mai mare sală, care avea 400 de locuri. Acesta s-a dovedit a fi mult prea mică, deoarece erau 592 de prezenți, umplând atât sala mare, cât și una mică. Din partea tuturor celor prezenților, sa arătat un interes real pentru semnele vremurilor, care dovedesc că trăim în ultimele zile ale acestei lumi vechi și că ultima zi a distrugerii acestei lumi rele nu este prea departe. Mulți dintre cei din public și oameni cu bună-voință au rămas pentru un al doilea discurs, care a urmat într-o jumătate de oră, care a fost discursul de încheiere a convenției a fratelui Knorr.
Toți frații au fost încântați de succesul adunării și au crezut că aceasta va marca un alt pas înainte în creșterea lucrării în această țară mică de două milioane de oameni. S-au făcut progrese excelente de la ultima vizită a președintelui, în 1945, când erau 33 de vestitori. De atunci au fost trimiși un număr de misionari și mai multe companii organizate și recent a existat un nou vârf de 310 vestitori pentru țară. Se crede că se vor face progrese continue în anii următori.
Câțiva uruguayeni au intrat în serviciul de pionier, iar unii sunt calificați să vină la Gilead. Ei așteaptă cu nerăbdare să fie chemați, poate în 1950.
Luni și marți au fost petrecute cu problemele legate de casele misionare. A fost făcută o vizită la casa misionară din Espinillo 1423, la unitatea de nord din Montevideo. După ce am petrecut o săptămână în Uruguay, ne-am obișnuit să vedem oameni în picioare sau stând să-și ia maté. Tărtăcuțele, bombillas și yerba făceau parte din viața oamenilor, dar nu am avut timp să dobândim acest obicei.
Marți seara la 8:30 eram din nou pe drum. Un om cu bunăvoință ne-a dus cu mașina sa până la aduana și debarcaderul unde se pregătea vaporul „Ciudad de Montevideo” pentru călătoria la Buenos Aires. O cabină fusese rezervată fraților Knorr, Hughes și Henschel. Aici ne-am luat cel mai mare rămas-bun al călătoriei noastre, când la docuri au venit peste 75 de frați din unitățile Montevideo și din Paysandú. Am avut un alt semn al marii iubiri care îi unește pe slujitorii Domnului și ne-am luat rămas bun cu mâna până când nu i-am mai putut vedea.
A fost un vânt bun în noaptea aceea și așa că ne-am legănat câtva în paturile noastre în timp ce traversam La Plata lată spre Buenos Aires. Am tras în portul îngust și apoi două remorchere au remorcat vaporul înapoi până la chei, unde am ajuns la 8 dimineața pe 30 martie pentru a găsi pe unii dintre frați care ne așteptau, cei 15 primindu-ne din nou în țara Argentinei.
Ziua a fost dedicată lucrării Filialei și a aranjamentelor pentru promovarea intereselor Regatului în Argentina. Erau detalii cu privire la convenție de rezolvat. Și seara am petrecut la casa misionară cu cei șase frați din Statele Unite și câțiva frați argentinieni, precum și cu slujitorul Filialei. Toată lumea aștepta cu nerăbdare convenția mare de weekend de la Les Ambassadeurs.
DE CE ÎI ESTE FRICĂ ARGENTINEI?
Joi, 31 martie, slujitorul Filialei, fratele J. Muñiz, a primit înștiințare de la poliție că a fost revocată permisiunea de a ține adunarea și ședința publică la Les Ambassadeurs. Cu câteva săptămâni înainte, permisiunea a fost primită de la poliție pentru a folosi sala, dar acum, cu o zi înainte de începerea adunării, frații au fost anunțați că a fost retrasă. Se obținuse permisiunea de la poliție pentru distribuirea de broșuri și copia pentru tot materialul publicitar fusese aprobat de poliție, dar brusc și fără niciun motiv întemeiat nu am putut folosi acea sală. Problema a fost abordată de un avocat proeminent și s-a dus la poliție. I s-a spus să meargă la Ministerul Relațiilor Externe și Cultelor. Poliția le-a spus fraților că ar putea avea adunarea în propria lor sală, unde se țineau întâlniri regulate pe tot parcursul săptămânii și duminica. Niciodată în trecut nu a avut loc vreo tulburare la Sala Regatului de pe Calle Honduras 5648, iar acolo au avut loc întâlniri timp de opt ani consecutiv. Nu existau alte săli care să poată fi închiriate; deci singurul lucru care putea fi făcut era să folosim Sala Regatului, care ar fi mult supraaglomerată. De asemenea, a fost un inconvenient pentru mulți dintre frați, deoarece vineri dimineața mulți dintre ei s-au dus la Les Ambassadeurs și apoi au trebuit să călătorească la Sala Regatului. Adunarea a început la timp și vineri seara au fost 672 prezenți. În zilele de sâmbătă și duminică mulțimea a continuat să crească; veniseră din toate părţile Argentinei.
În prima zi a adunării, vineri, frații Knorr și Henschel și-au petrecut cea mai mare parte a timpului alergând prin orașul Buenos Aires încercând să se conformeze un nou decret al guvernului Peron care a intrat în vigoare la 1 aprilie pentru controlul mișcărilor tuturor străinilor din Argentina. A trebuit să ne înregistrăm la oficialii de la imigrare și, de asemenea, să obținem permisiunea de a părăsi țara luni, 4 aprilie. Aceasta a însemnat că a trebuit să facem totul vineri cu privire la această nouă înregistrare. Am aflat de decret înainte și am încercat să facem ceva în privința lui în prima zi în Argentina, dar oficialii de la imigrație și poliția au spus că nu știu nimic despre el și că trebuie să ne întoarcem vineri la 8 dimineața.

206



206
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


Am făcut cum ni s-a spus și când ne-am prezentat la birourile de imigrare la 8 dimineața, pe 1 aprilie, pentru a obține un simplu card, despre care credeam că ar fi tot ce ne trebuie pentru a părăsi țara, a trebuit să așteptăm mai mult de o oră înainte ca cineva să afle ce să facem. Apoi, când în sfârșit ne-au înmânat cardurile, ne-au spus că trebuie să ne raportăm la poliția din secțiunea noastră a orașului. Am plecat de la biroul de imigrare la 9:30 în acea dimineață și am plecat spre secția de poliție. Când am ajuns acolo, poliția era destul de iritată că am venit, pentru că nu fuseseră informați cu privire la detaliile legii și nu știau ce să facă. Așa că ne-au spus să ne întoarcem la ora unu. Am încercat să părăsim secția de poliție, dar când am ajuns la ieșire un polițist de pază nu ne-a lăsat să ieșim. Odată ce te afli într-o secție de poliție din Buenos Aires, nu poți ieși fără permisiune specială. Așa că a trebuit să ne întoarcem la birou și să-l rugăm pe bărbatul de la birou să ne lase să ieșim și să-l anunțe pe omul de gardă că plecăm.
Mai erau lucruri de făcut în legătură cu posibilitatea de a folosi Les Ambassadeurs pentru ședința publică, așa că ne-am dus să vedem avocații. Ni s-a explicat că recentele decrete ale guvernului prevedeau controlul strâns al religiilor și sectelor. Ar trebui să obținem permisiunea Departamentului Cultelor dacă ar fi să folosim Les Ambassadeurs. Cererea a fost depusă, dar atât a fost cât de departe a ajuns vreodată problema; nu a existat nici o semnare.
Când ne-am întors la secția de poliție, era ora 14:30 și de data aceasta am constatat că mai multe persoane veniseră să vadă despre înregistrare și tuturor li s-a spus să se întoarcă mañana. Ar fi prea târziu pentru noi, pentru că avem să pregătim o adunare, așa că le-am spus că vom aștepta până vor fi pregăti să completeze formularele; iar polițistul responsabil a fost amabil în această problemă și ne-a spus că de îndată ce vor citi instrucțiunile vor completa formularele. Așa că aproximativ o jumătate de oră mai târziu au completat prima carte, cea a fratelui Knorr. Fără acest certificat de poliție care permite unuia să părăsească țara nu ne-am putea obține biletele de avion pentru Paraguay.
Mai fusesem la biroul ALFA și acum ne-am întors cu sentimentul că sigur ne vor vinde bilete. Dar deși aveam toate documentele necesare și o viză pentru Paraguay, acest lucru nu a fost suficient. Ni s-a spus că trebuie să avem vizele confirmate de către consulul general local al Paraguayului; așa că aceasta ne-a dus într-o altă călătorie prin oraș până la Consulatul Paraguayan. Apoi ne-am întors la biroul companiilor aeriene și, în cele din urmă, ne-am luat biletele pentru călătoria de lunea următoare.
Cele două zile care ne-au rămas din timpul nostru în Argentina le-am petrecut la Filială și asistând la adunare. Sâmbătă seara, fratele Knorr a vorbit despre „Dragoste” celor 772 de frați. Sala și terasa erau plină. Aproximativ jumătate dintre frați au trebuit să stea în picioare întregul program de seară. Frații au putut intra în sală doar prin amenajarea unui spațiu suficient pentru a sta în picioare. După acea întâlnire de seară, frații care erau pionieri au fost invitați să completeze formulare preliminare de cerere dacă doreau să meargă la Gilead, iar când li s-a explicat chestiunea, 16 formulare au fost completate exprimând dorința de a participa.
Frații au fost informați că vești au fost primite de la avocatul Societății că Departamentul Cultelor nu va permite folosirea sălii Les Ambassadeurs pentru duminică. Nu a existat nicio indicație cu privire la ce se afla în spatele anulării utilizării sălii după ce s-a acordată permisiunea de a o închiria și de a o folosi. Dar a fost scos la lumină modul în care oamenii sunt adesea tratați de poliție. Se pare că politica lor este să anuleze lucrurile în ultimul minut, astfel încât să nu poată fi făcute alte aranjamente sau proteste. O făcuseră și altora. Am făcut toate plângerile pe care le-am putut face și am încercat să ajungem la fundul problemei, dar pur și simplu părea că nimeni nu știe nimic despre aceasta. Fraților li sa spus că adunarea publică va avea loc la Sala Regatului și că vom folosi acoperișul pentru a găzdui mulțimea,
dacă va fi necesar. Așa că frații au trebuit să se grăbească și să spună oamenilor cu bunăvoință că adunarea publică nu va avea loc la Les Ambassadeurs. Nu fusese distribuită nici un ghid, deși fuseseră tipărite cu cheltuială mare pentru Societate. Nu s-au folosit pancarte. Chiria integrală pentru sală fusese plătită, iar dacă aceasta este returnabilă este foarte îndoielnic.
Dar informația fusese dată de poliție că „este în regulă să aveți întâlniri în propria voastră sală”, așa că adunarea a continuat la Sala Regatului. Primul lucru în dimineața zilei de duminică a fost botezul. Era prezentă o mulțime destul de mare. Șaptezeci și șase au simbolizat consacrarea lor pentru a sluji lui Dumnezeu. Scufundarea a avut loc în râul La Plata.
Ședința publică a fost programată pentru ora 16, la care au participat 1200 de persoane. Sala era mai mult decât plină. Curtea era plină până la poartă și erau sute pe acoperișul terasei. Vremea era caldă și cerul senin. Toată audiența a fost deservită prin difuzoare. Mulțimea a fost foarte ordonată și intens interesată de cele spuse de vorbitor prin interpretarea fratelui Hughes.
La 4:40 după-amiaza, un polițist și un bărbat în civil s-au împins prin mulțime până la platformă și au spus că prelegerea trebuie să înceteze imediat. Vorbitorul a încetat să mai vorbească și a întrebat motivul pentru care a fost luată acțiunea. Ni s-a spus că nu avem voie să mergem înainte cu ședința publică. Inspectorului i s-a dat o scurtă explicație și l-am întrebat dacă nu putem suna la secția de poliție unde s-a dat permisiunea de a avea ședințele în sala proprie. Inspectorul a spus că putem și s-a dus cu unul dintre frați la biroul Societății într-o altă parte a clădirii pentru a face telefonul.
Între timp, audiența a fost rugată să rămână tăcută și să nu părăsească locurile sau locul în care se aflau, iar apoi au început să cânte cântece ale Regatului în timp ce așteptau vestea inspectorului cu privire dacă poate sau nu poate continua întâlnirea; Fratele Knorr și fratele Hughes au rămas pe platformă în timpul acestei întreruperi și, în cele din urmă, fratele Knorr a fost chemat la birou de poliție pentru informații despre motivul pentru care vorbea și, de asemenea, pentru acreditări și drepturi de a fi în țară. Poliția nu ar avea altă cale decât să-i aducă pe toți la secția de poliție și, indiferent pe cine am sunat pentru a ne asigura că întâlnirile noastre au fost aprobate, deoarece era locul nostru obișnuit de întâlnire, nu am putut găsi pe nimeni care să spună că erau în dreptul lor. Până atunci, în afara clădirii se aflau o duzină de polițiști și, în scurt timp, încă 30 au ajuns într-un vagon de poliție deschis. Și-au scos armele și au purtat bombe lacrimogene. Nimeni nu avea voie să plece.
Apoi au început să încarce bărbații și femeile în căruță și să ia vreo 30 o dată la secția de poliție. Ce se întâmpla cu ei nu știam. Inspectorul ne-a spus că probabil îi vor duce la secția de poliție și le vor înregistra numele și îi vor lăsa liberi. Dar am aflat curând că nu puteam să credem nimic din ce spunea poliția. Fiecare persoană care a fost urcată în duba de poliție a fost percheziționată și „buzunărită” de patru polițiști diverși care, evident, încercau să găsească arme.
Frații și toți oamenii cu bunăvoință care au participat la adunarea publică au fost foarte ordonați și nu a fost deloc agitație sau tulburare în sală. Și-au așteptat rândul să fie duși la secția de poliție. Curând, poliția și-a dat seama că aceata avea să ia, probabil, toată noaptea să-i ducă pe toți la secția de poliție într-un singur vagon, pentru că până atunci au aflat că și acoperișul era plin; așa că s-au mobilizat și au început să lase femeile cu copii să plece și, în cele din urmă, le-au lăsat pe toate femeile și au luat doar bărbații. În cele din urmă, chiar și aceasta sa dovedit a fi o sarcină prea mare. Vagonul de poliție a rămas fără benzină și apoi i-au încuiat pe restul în hol și au ținut un paznic în jurul holului timp de câteva ore.
Între timp, slujitorul Filialei și directorii organizației locale, La Torre del Vigia, împreună cu sora O. Estrada, stenograful biroului, și fratele Knorr,

207



1 Iulie, 1949
Turnul de Veghe
207


vorbitorul, șapte în total, au fost duși într-o mașină specială la statia de politie. Când am ajuns am găsit sute de frați și oameni cu bunăvoință aliniați în curtea secției de poliție. Erau reținuți de poliție și duși în altă parte. În timp ce se aduceau camioane după camioane cu oameni, am fost interogați. Aducerea oamenilor s-a oprit în cele din urmă când, ni s-a spus, s-a terminat rezerva de benzină.
Cei cinci directori ai Societății locale, sora Estrada și fratele Knorr au fost reținuți de poliție și supuși aceleași rutină prin care trecuseră toți ceilalți. În cele din urmă, au ajuns în curte, unde stăteau sute de frați care așteptau să li se verifice cedulas și actele de identitate. Aici fratelui Knorr i s-a luat amprenta și i s-a luat o înregistrare completă a statutului său, apoi a fost dus în camera de anchetă, unde a trebuit să se dea o declarație scrisă cu privire la motivul pentru care a avut loc întâlnirea și de ce am fost prezenți. Poliția a insistat mai degrabă să scrie ei înșiși declarația și să pună oamenii să o semneze, dar frații nu au permis acest lucru. În cele din urmă, poliția a cedat și ne-a lăsat să ne scriem propriile declarații. Fratele Knorr a trebuit să vorbească printr-un interpret, dar nu i s-a permis să folosească niciunul dintre frați; așa că a fost chemat un străin care s-a întâmplat să fie acolo din Puerto Rico. Am vrut să vorbim cu șeful poliției despre această problemă, dar ni s-a spus doar să așteptăm.
Grupul de 7 au fost duși la secția de poliție în jurul orei 19, dar abia după miezul nopții, după ce au trecut prin toată rutina necesară, slujitorul Filialei, fratele Muñiz, împreună cu fratele Knorr, au ajuns să vorbească cu unul dintre inspectorii principali și cu șeful poliției despre problemă. Lucrurile au fost explicate, dar ce impresie a avut asupra poliției este de nedeterminat.
Mai târziu, în acea seara, au fost aduși mai mulți frați și surori, până când aproximativ 500 dintre cei care participau la întâlnire, fie frați sau străini, au trecut printr-o rutină de a fi reținuți și intervievați. Graba a fost atât de mare încât a trebuit să se facă un apel către alte secții de poliție de la Secția 31 pentru a aduce stenografi și mașini de scris de poliție și pentru a ajuta la rezolvarea problemei. Înainte de a se termina seara, fratele Knorr a trebuit să i se mai ia amprenta de două ori, ceea ce a dus la un număr total de patru. Se părea că fiecare ofițer de poliție din secție a făcut o înregistrare a numelui, a vârstei și a locului de naștere, precum și a tuturor celorlalte date. De ce ar trebui să se teamă poliția de o prelegere biblică în Buenos Aires este greu de înțeles; cu toate acestea, guvernul Perón nu dorește astfel de întâlniri publice și discuții biblice și nici Ierarhia romano-catolică nu dorește. Interesant este că șeful poliției care l-a dus pe fratele Muñiz la secția de poliție s-a oprit la biserica catolică în drum spre secția de poliție și i-a spus șoferului să aștepte câteva minute, a vrut să meargă să-l vadă pe padre. A fost plecat zece minute și apoi l-a dus pe fratele Muñiz la secția de poliție pentru a-l reține.
Abia la ora două dimineața, toți oamenii care au fost aduși la secția de poliție au fost reținuți și trecuți prin rutină, iar la acel moment, evident, poliția s-a hotărât ce urma să facă cu noi. Au decis să ne dea drumul după ce am semnat o altă hârtie.
Toți cei duși la secția de poliție au fost ținuți într-o curte mare deschisă. Nu era loc unde să se aşeze; trebuiau să stea în picioare. Era foarte frig și umed. Nimeni nu mai mâncase nimic de la prânz și mulți dintre frați rataseră masa de prânz pentru a-și putea lua oamenii cu bunăvoință și a-i aduce la locul potrivit pentru adunare. Așa că se poate spune că la majoritatea le era frig, erau flămânzi și foarte obosiți la ora patru dimineața, când fratele Knorr și grupul special închis cu el li s-a permis să plece.
New York Times din 14 și 15 aprilie a publicat un reportaj foarte succint și foarte confuz, fiind greșit în ceea ce privește dimensiunea audienței și raportând că permisiunea necesară pentru întâlnire nu a fost obținută. Acest raport al Times este reprodus
fotografic mai jos, împreună cu unul din numărul din 12 aprilie al New York Times, care informează că Perón a instituit „Vocea Argentinei” emisiuni în unde scurte către Statele Unite pentru a „raporta cu onestitate rezultatele bătăliei noastre grele pentru o țară mai bună”. Fără îndoială, rapoartele oneste despre restrângerea libertății de exprimare, de întrunire și de închinare nu vor fi transmise în alte țări. Au urmat celelalte două rapoarte ale Times; de asemenea, răspunsul Times către vicepreședintele Societății, care le-a trimis un raport al martorilor oculari din Buenos Aires pentru a-l publica, pe lângă comunicatul de presă al Societății pe această temă:
(Din edițiile târzii din Yesterday's Times)
MARTORII LUI IEHOVA ELIBERAȚI

Poliția argentiniană eliberează pe șeful U.S. Tract Company

Special la New York Times,
BUENOS AIRES, 13 aprilie Nathan Homer Knorr, președintele Watchtower Bible and Tract Society of Brooklyn, filiala de editură a Martorilor lui Iehova, a fost arestat împreună cu o audiență de peste 200 de persoane când a încercat să țină recent un discurs aici. Poliția spune că nu a fost obținut un permis necesar pentru adunare.
Domnul Knorr, care se află acum la Rio de Janeiro, și toți ceilalți au fost eliberați la scurt timp după arestare.
Nici poliția și nici membrii Martorilor lui Iehova de aici nu sunt dornici să vorbească despre evenimentul, care a avut loc duminică cu o săptămână în urmă, și nicio mențiune nu a fost făcută în presă.
PERON INSTITUIE DISCUȚII PE UNDE SCURTE

În programul transmis în SUA, el spune că scopul „Voice” este de a oferi date oneste despre Argentina

De VIRGINIA LEE WARREN
Special la New York Times,
BUENOS AIRES, 11 aprilie -- Juan Perón, președintele unei țări în care economia este în mare parte sub controlul guvernului, a cântat în seara aceasta laudele întreprinderii private într-o emisiune transmisă în Statele Unite. El a mai spus că scopul noului program zilnic de unde scurte este „de a raporta cu onestitate rezultatele luptei noastre grele pentru o țară mai bună și pentru o umanitate mai aproape de îndatoririle sale esențiale”.
Emisiunile, care urma să fie cunoscute sub numele de „Vocea Argentinei”, fuseseră planificate să înceapă pe 1 mai, dar au primit o trimitere neașteptat de impresionantă în această seară, când au vorbit atât Señor, cât și Señora Perón.
S-the-new-york-times.png
Dear Mr. Franz:
Apreciem amabilitatea și interesul care v-au determinat să ne trimiteți contribuția anexată, dar regretăm incapacitatea noastră de a o folosi.
S-signature.png
S-a aflat mai târziu că atunci când inspectorul a venit pentru prima dată și i-a spus fratelui Muniz că ședința a fost suspendată, fratele Henschel
55

208



208
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


a plecat peste drum de sală pentru a încerca să facă niște poze cu acțiunea poliției și în momentul în care a venit poliția și a închis porțile, el era încă peste drum. Câțiva dintre frații care aveau mașini aduceau oameni de la Les Ambassadeurs la Sala Regatului și, prin urmare, a fost posibil ca mai mulți frați să fie în exterior. Un bărbat care a sosit târziu, cetăţean american, vorbea cu fratele Henschel, cerându-i informaţii despre întâlnire. I s-a spus că a fost o întâlnire biblică și că a fost sponsorizată de martorii lui Iehova. După ce a stat câteva minute peste drum, curiozitatea lui a scos ce e mai bun din el și a trecut să vadă ce se întâmplă. Polițiștii i-au permis să se alăture mulțimii de pe terasă și, după aproximativ jumătate de minut, când curiozitatea i-a fost satisfăcută, a cerut să iasă, dar poliția l-a refuzat și l-a pus să rămână înăuntru. A fost printre cei din primul vagon dus la secția de poliție.
Un alt bărbat care fusese adus la întâlnire de la Les Ambassadeurs era austriac. Trecuse prin multe lucruri în Europa în timpul regimului lui Hitler și era foarte interesat cu privire la faptul că o astfel de întâlnire biblică să fie interferată. El a spus că este interesat să asculte prelegerea și să afle mai multe despre activitatea Societății Watch Tower, că știa foarte puțin despre ea. El venise să se stabilească în Argentina împreună cu mama sa pentru a scăpa de necazurile din Europa, dar acum că a văzut această acțiune nu era atât de sigur că și-ar dori să trăiască în Argentina. El a spus că este același lucru pe care îl văzuse în Europa sub dominația fascistă și Nazistă și acum, după ce a văzut asta, va trebui să se gândească mai îndeaproape dacă libertățile tuturor oamenilor din Argentina vor dispărea în curând.
Pe măsură ce soseau mai mulți polițiști, superiorii lor le-au ordonat să curețe blocul de sutele de oameni care s-au adunat pe străzi și așa am fost dispersați în blocul următor. Dar erau mult mai mulți oameni care se adunau la colțuri la jumătate de bloc distanță și mașinile se opreau să vadă ce se întâmplă. Părea de parcă ar fi o armată în fața Sălii Regatului. Acei frați care erau afară au stat împreună și priveau, așteptând să vadă evoluția evenimentelor și ce puteau face.
Fratele Henschel a luat legătura cu fratele Knorr printr-o conversație telefonică și a vorbit despre situație înainte ca fratele Knorr să fie dus la secția de poliție. Fratele Knorr i-a spus să continue călătoria către Paraguay dacă fratele Knorr nu apare înainte de dimineață.
Cu toate acestea, pe la ora cinci dimineața, fratele Knorr s-a întors la hotel și doar a avut timp să împacheteze și să mănânce micul dejun. Primise asigurarea de la poliție că nu va fi împiedicat la părăsirea țării. Apoi era aproape timpul să plecăm și astfel bagajele au fost duse în holul hotelului, iar frații care urmau să ne întâmpine au venit cu taxiuri. Am călătorit cu două taxiuri până la Puerto Nuevo de unde decolează marile ambarcațiuni zburătoare ALFA. Au fost câțiva frați acolo care ne-au spus la revedere vesel pentru călătoria la Asunción. Fratele Hughes a fost cu noi.
În zborul nostru spre nord, cu hidroavionul mare, am avut timp să reflectăm la ceea ce sa întâmplat și să apreciem condițiile în care locuiesc oamenii în Argentina. Ce oraș frumos este cu adevărat Buenos Aires! dar va deveni curand o inchisoare fara ziduri? Ghidul nostru turistic publicat de Filiala din Buenos Aires a First National Bank of Boston a spus: „Libertatea de exprimare, de presă și de religie sunt prevăzute în constituție”. Evident, „prevăzute” nu înseamnă că ele există în realitate, având în vedere experiențele noastre. Ne-am întrebat ce cale va urma generalul Juan D. Perón în zilele următoare, având în vedere discursul său relatat în Buenos Aires Herald de duminică, 3 aprilie 1949, după cum urmează:
"CONFLICTUL CIVIL VA PRECEDE
CONFLICTUL INTERNAȚIONAL"
Pres. Peron despre cum va începe următorul război
Următorul război nu va începe cu operațiuni militare, ci în 90
de procente dintre țările care vor fi implicate în cele din urmă, va începe cu lupte ale oamenilor împotriva lor înșiși, care pot duce cu ușurință la război civil. H.E. Președintele Perón a spus ieri când s-a adresat ofițerilor superiori la sesiunea inaugurală a cursului lor de la colegiul personal. • • •
El a continuat spunând:
„Va fi responsabilitatea unui guvern să vadă ca conflictele civile să nu precedă un război. Acest lucru se poate face prin evitarea diviziunilor între mase, astfel încât haosul să nu învingă o țară.
„Timpul pentru a face acest lucru este în pace și poate fi atins prin armonie între forțele armate și guvern”. Din acest motiv, a spus Președintele, a susținut ideea studiului comun de către forțele armate și reprezentanții ministeriali.
El a subliniat, de asemenea, necesitatea coordonării cu forțele armate din interior. [Sfârșitul citatului]
De ce îi este frică unei națiuni să-i fie predicată Evanghelia lui Cristos? Aceasta poate face numai bine. Dar putem înțelege de ce atunci când apreciem că Biblia spune că Diavolul este dumnezeul acestei lumi și că el încearcă să-i îndepărteze pe toți oamenii de Iehova, folosind toate mijloacele pentru a-i supune pe oameni guvernării lui. (2 Cor. 4:4) Prin cuvintele lui Ioan vedem că este un timp de „vai de locuitorii pământului și ai mării! pentru că diavolul a venit jos la voi, având mânie mare, deoarece știe că nu are decât puțin timp”. (Rev. 12:12) Ce privilegiu binecuvântat este să fii poziționat pentru dreptate! A-i vedea pe frați suferind pentru dreptate este un alt semn al sfârșitului vechii lumi. - Matt. 24:9.
În timp ce condițiile sunt îngreunate pentru martorii lui Iehova în multe țări de pe pământ, așa cum sunt în Argentina, adevărații slujitori ai lui Dumnezeu nu își vor slăbi mâna în privilegiile de a predica Evanghelia. A fost bine să-i auzim pe frații din curtea secției de poliție exprimându-și hotărârea de a merge mai departe cu lucrarea. Nu s-au speriat deloc, ci s-au bucurat de mărturia care fusese dată. În 1945, când fratele Knorr se afla în Argentina, erau 363 de vestitori pentru Regat pe teren, iar de atunci organizația a fost binecuvântată de Domnul și a crescut la 1.149 de vestitori, care este cel mai recent vârf. Această tulburare din Buenos Aires de către poliție nu va împiedica și nici nu va opri oamenii să gândească cu capul lor, iar oamenii de bună-voință vor căuta cu mai multă sârguință în Cuvântul Domnului pentru a afla ce înseamnă semnele vremurilor. Mulți vor ajunge la concluzia că este mai târziu decât credeau și vor lua atitudine acum, indiferent de consecințe; căci dacă doresc să trăiască în lumea nouă, ei vor trebui să fie slujitori pentru Regatul lui Dumnezeu în lumea veche care încă există. Se crede sincer că lucrarea va progresa în Argentina și că actualii vestitori nu vor slăbi mâna. Deși mulți oameni de bunăvoință au fost șocați și uimiți de ceea ce s-a întâmplat la prima întâlnire a martorilor lui Iehova la care au participat vreodată, totuși ei nu vor înceta să gândească și nici să vorbească.
Ziarele de dimineață de luni, atât în engleză, cât și în spaniolă, din Buenos Aires, potrivit rapoartelor, nu au avut nimic de spus despre acțiunea poliției. Ni s-a spus că astfel de lucruri nu sunt raportate; dar cu siguranță nu îi va opri pe cei 1200 de oameni care au asistat la prelegere să vorbească. Și când 1200 de oameni vor începe să vorbească în toată Argentina, știrile vor circula. Va fi interesant să urmăriți Argentina pentru a vedea dacă va urma același model ca și Hitler. Dacă conducătorii Argentinei ar fi înțelepți, ei ar lua în considerare rezultatele și celor care i-au libertatea oamenilor. Libertatea de exprimare nu a rănit niciodată o țară cu conducători buni. Este limitarea libertății de exprimare și a libertății de închinare care a dus la prăbușirea națiunilor și a popoarelor de secole. Isus a spus: „Adevărul vă va face liberi”. (Ioan 8:32) Adevărul va trăi. Adevărul nu poate fi distrus. Martorii lui Iehova din Argentina, prin harul Domnului, vor merge înainte în lucrarea bună de a aduce mângâiere oamenilor prin predicarea mesajului Regatului lui Dumnezeu, singura speranță pentru lume.