Pagină:Drama-of-vindication-part-III-1939.djvu/3

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
Această pagină a fost verificată



TURNUL DE VEGHE

ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA

VOL. LX
1 MARTIE 1939
No.5

DRAMA JUSTIFICĂRII

Partea a 3-a


„Nu te teme; căci te-am răscumpărat [eliberat], te-am chemat după numele tău; tu ești al meu.” – Isaia 43:1


1 IEHOVA și-a exprimat scopul său de a face ca numele său să fie vestit pe întreg pământul înainte de a-și arăta puterea de a distruge dușmanul. (Exod. 9:16). Scopul său trebuie îndeplinit în timp util. Este de așteptat ca Iehova să își aleagă martorii, și să-i folosească pentru a-și declara numele pe întreg pământul, și această alegere să se facă; iar martorilor li se va da un nume propriu de către Iehova înainte de a începe ultima mărturie, care va avea loc chiar înainte de căderea organizației lui Satan. În drama justificării, la râul Iordan s-a realizat o reală minune, arătând că Iehova își alege proprii martori, le dă un nume nou, doar pentru ei făcut, îi însărcinează să își facă lucrarea și îi trimite să îndeplinească această lucrare menită dinainte de către el. După ce s-a făcut acest lucru, revelarea acestor mari adevăruri către poporul său reprezintă un alt mijloc de a le da putere și arată în continuare că „tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem speranță." (Rom. 15:4). Aceste mari adevăruri revelate acum rămășiței nu numai că le aduc un mare confort și bucurie, dar le și oferă Ionadabilor hrană de la masa Domnului, aceștia fiind cei ce vor alcătui „marea mulțime” și cu care hrană trebuie să se hrănească acum în timp ce ei cântă laude Celui Preaînalt și Regelui său. Ionadabii văd și apreciază acum aceste adevăruri și se bucură foarte mult. Toată lucrarea de mărturie trebuie făcută fără a se teme de oameni sau de orice alte creaturi.
2 Izraeliții, în obediență față de porunca Domnului, transmisă lor prin liderul lor vizibil, Iosua, și-au părăsit corturile și s-au aliniat pentru a mărșălui spre apele învolburate ale Iordanului. Era vremea recoltei, iar Iordanul era plin. Israeliții trebuie să fie foarte curajoși și să respecte cu credincioșie instrucțiunile. ”Și s-a întâmplat, când oamenii s-au îndepărtat de corturile lor, să treacă peste Iordan și preoții care duceau chivotul legământului înaintea poporului.” - Ios. 3: 14.
3 Referindu-ne acum la împlinirea acestei părți a
dramei: A fost in anul 1922 când o astfel de împlinire a început. Înainte de acel moment, poporul de legământ al lui Dumnezeu se afla într-o stare de inactivitate comparativă în serviciul Domnului, iar aceasta a fost ilustrată prin oamenii tipici ai lui Dumnezeu care se odihneau în corturile lor chiar înainte de a primi porunca de a ieși din corturile lor și de a se îndrepta către Iordan. Părăsirea corturilor „pentru a traversa Iordanul” a prezis faptul că slujitorii lui Iehova din epoca modernă trebuie să își ia în primire moștenirea lăsată lor, adică trebuie să promoveze interesele regatului și să urmărească pe dușmanii Domnului și să nimicească dominația religioasă din regatul promis, pe care instituțiile religioase îl revendică pe nedrept; că trebuie să întâmpine întrea opoziție, exercitând deplină credință și încredere în Domnul Iehova și în Regele său. În anul 1922, la Cedar Point, Ohio, a avut loc un congres al poporului de legământ al lui Dumnezeu, fapt care marchează începutul activității pline de energie a celor pe deplin devotați lui Dumnezeu și Regelui său și care marchează începutul marșului către Iordanul antitipic.
4 Preoții lui Israel, îndeplinind rolul lor în dramă, au purtat chivotul legământului pe umerii lor la Iordan. Ei au înaintat până la acel punct de pe malul Iordanului în care fără îndoială și Elisei, mai târziu, folosindu-se de mantia lui Ilie, a lovit apele acelui râu și apoi a fost trecut în mod miraculos peste râu. Când israeliții s-au îndreptat spre Iordan, era vremea recoltei și apele râului erau foarte crescute, așa cum se întâmplă de obicei în acel moment al anului. Apele sale curgeau nebunește spre Marea Moartă. ”Când preoţii care duceau chivotul au ajuns la Iordan şi când li s-au scufundat picioarele în marginea apei (căci Iordanul se varsă peste toate malurile lui în tot timpul secerişului)”. – Ios. 3:15.
5 În împlinirea acestei părți a dramei, așa cum reiese din faptele binecunoscute, punctul de interes deosebit a fost atins la data de 8 septembrie 1922, când s-a anunțat public pentru prima dată că Domnul Cristos Isus se afla la templul său și că venise momentul în care slujitorii săi trebuiau să facă publicitate