Această pagină a fost verificată
68
TURNUL DE VEGHE
BROOKLYN, N.Y.
regelui și regatului. (Mal. 3:1. Isa. 6:1-8) A fost un moment de mare bucurie și de mult entuziasm din partea celor adunați acolo. A fost un moment de cotitură în evenimentele marșului lor către regat.
6 Ilustrația dramatică îi înfățișează pe preoții lui Israel purtând chivotul legământului pe umerii lor și acolo, la râu, picioarele lor goale „li s-au înmuiat în marginea apei”. Împlinirea acestei părți a ilustrației a avut loc atunci când poporul lui Dumnezeu, adunați la congres, așa cum s-a menționat mai sus, a răspuns la chemarea de a face publicitate Regelui și regatului său, cu un strigăt, a spus, de fapt, „Iată-mă. Trimite-mă.”—Isa. 6:8.
7 Imediat după aceea, cei zeloși au mers înainte printre oameni (ilustrați de apele râului) și, în calitate de vestitori ai regatului lui Iehova prin Cristos Isus, au început lucrarea de publicitate a regatului și a Regelui său. Atunci a fost adoptat acel mesaj, care s-a dovedit a fi primul dintre „cele șapte ultime plăgi”, sub forma unei proclamații cunoscute sub numele de „Provocarea”. Faptul că râul Iordan a fost plin până aproape de a-și ieși din matcă sau atingea deja culmile malurilor sale este semnificativ. Apele erau rapide și adânci, ceea ce ar face să pară imposibilă trecerea râului în acel punct, neexistând niciun pod sau bac. Adăugând la toate acestea fiorul pe care avea să îl producă această situație, trebuie să avem în vedere că paznicii de pe zidurile Ierihonului puteau vedea foarte clar pe Israeliții care se apropiau și, prin urmare, inamicul, văzând râul înalt dintre ei și Israeliți, s-ar fi putut simți în siguranță față de orice posibil atac ce ar fi putut avea loc. Acea parte a ilustrației dramatice, pe care faptele o arată cu claritate, a fost, de asemenea, îndeplinită la timp. În anul 1922, Ratti a devenit papa Pius al XI-lea; fascismul deținea controlul în Italia; Uniunea Republicilor Sovietice Bolșevice era în curs de finalizare; democrațiile dispăreau de pe pământ; iar condițiile economice continuau să se înrăutățească; a fost momentul în care clasa „slujitorului rău” a devenit activă împotriva slujitorilor credincioși ai Domnului; și toate aceste elemente enumerate aici erau împotriva martorilor lui Iehova. Toți acești oameni, precum apele furioase ale Iordanului, s-au confruntat cu poporul lui Dumnezeu. Era timpul să mergem printre oameni și să oferim cu îndrăzneală mărturia regatului. Deși o astfel de lucrare părea a fi practic imposibilă, era un moment special pentru a merge la oameni cu „cele șapte ultime plăgi” ale Domnului conținute în „cele șapte potire de aur pline de mânia lui Dumnezeu”. (Rev. 15:1,7,8) Era momentul cuvenit al lui Dumnezeu pentru ca lucrarea să fie făcută și trebuie făcută în mijlocul multor opoziții și piedici. Iehova prezisese acest moment în ilustrația profetică și slujitorii săi credincioși trebuiau să acționeze, bazându-se în întregime pe Domnul. Astfel, se vede că Israeliților li se cerea să aibă mare credință pentru
a mărșălui spre Iordan și tot așa li se cere și slujitorilor credincioși, să aibă toată credința și încrederea în Iehova și în Regele său în împlinirea acestei părți a dramei, în a merge printre oameni ducând mesajul regatului căreia îi venise timpul. Acolo, Israeliții nu au putut ști că Iehova era pe cale să facă o minune, ducându-i peste apele furioase ale Iordanului. La fel, în împlinire, slujitorii credincioși ai lui Dumnezeu nu au putut ști care avea să fie rezultatul acestei campanii atunci când s-au angajau să o ducă împotriva dușmanului întărit, în special a elementelor religioase cuprinse de furie împotriva lor, o furie susținută și tolerată de elementele politice a lumii. Iehova îi spusese lui Iosua să fie „foarte curajos”, iar Iosua spusese poporului: „Domnul va face minuni printre voi”. Tot așa și Cristos Isus le spusese imitatorilor săi, referindu-se la dușmani: „Nu vă temeți de ei”. Liga Națiunilor fusese formată, iar Diavolul profita de frica oamenilor pentru a-și crea propria ligă. Dumnezeu spusese poporului său: „nu vă temeți de ce se tem ei, nici nu vă speriați. Sfințiți însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi”. (Isaia 8:12, 13). În 1922 a început marșul antitipic către Iordanul antitipic și din 1922 până în zilele noastre cei care au avut încredere deplină în Domnul au mers înainte fără teamă de om sau de diavol, temându-se numai de Dumnezeu și încrezându-se implicit în el și în Mai Marele Iosua.
8 Preoții Israeliților cu chivotul legământului se aflau în partea de est a Iordanului, iar apele care curgeau în avale veneau dinspre nord sau din dreapta preoților. „Și s-a întâmplat ... că apele care se coboară din sus s-au oprit şi s-au înălţat grămadă, la o foarte mare depărtare de lângă cetatea Adam, care este lângă Zaretan: iar cele ce se coborau spre marea câmpiei, care este Marea Sărată, s-au scurs de tot. Iar poporul a trecut direct împotriva Ierihonului.”- Ios. 3:14, 16.
9 Atunci și acolo, Iehova a făcut un mare miracol, ținând pe loc apele rapide ale Iordanului, astfel încât apa de deasupra preoților să se ridice lângă Zaretan, care era la aproximativ două mii de coți sau mai mult de o jumătate de milă la nord sau la dreapta preoților, lăsând astfel un spațiu foarte larg și liber pentru ca poporul lui Israel să treacă și să traverseze albia râului, care acum era uscată. Apele care coborau dinspre nord, oprite de Domnul și ridicate ca un zid, îi simbolizau pe oamenii cu bunăvoință care aud și țin seama de ceea ce face Domnul. De asemenea, în împlinirea acestei părți a dramei profetice, Iehova înfăptuiește un miracol. Războiul a început în cer și pe pământ în 1914. (Apocalipsa 11:17, 18; 12:1-12). Iehova a scurtat acele zile
